Puține sărbători tradiționale sunt însoțite de atât de multe superstiții, interdicții și semnificații, precum se întâmplă de Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie. Și noaptea de dinainte este importantă și sunt esențiale și legăturile sfântului cu locurile noastre. Mai jos puteți citi despre vârcolaci, despre strigoi, despre plantele care-i alungau, dar și despre viața dramatică a sfântului Andrei și despre moartea sa.
Informația pe scurt
about:blank
- Puține sărbători populare sunt așa de bogate în superstiții și tradiții cum este „Sântandreiul”, „Moș Andrei” sau „Indrea”. Există o mulțime de tradiții complexe, de mare vechime, răspândite în toată România.
- O dovadă a importanței sărbătorii ține de faptul că are un ajun, practic începe noaptea, cu gesturi și acte de întâmpinare. După cum scrie Vasile Alecsandri, în poezia „Noaptea Sfântului Andrii”: Lupii urlă împreună/Cu ochi roși țintiți la lună/Câmpul geme, codrul sună/ Satan pe deal s-a ivit!
- În credința populară, noaptea de 29 spre 30 noiembrie era numită Noaptea Strigoilor care era o noapte de spaimă, fiindcă se credea că spiritele morților ies din morminte și se iau la bătaie cu „strigoii vii”. Cei mai periculoși strigoi erau vârcolacii despre care se credea că ar locui în văzduh, printre nori sau deasupra norilor. Ei erau considerați „răspunzători” pentru eclipse pentru că „ar mușca” din Lună sau din Soare.
- În tradiția bisericească, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră. Sfântul a ajuns în locurile noastre în jurul anului 55 d Hr și este considerat un ocrotitor al românilor.
- Sfântul Andrei s-a născut în jurul anului 5 d Hr în Galileea (pe atunci în Imperiul Roman) și a murit undeva după anul 60, fiind răstignit cu capul în jos în provincia Achaia, pe o cruce în formă de X făcută din lemn de măslin. Andrei este sfânt protector al Scoției și al Rusiei.
- Uneori se punea usturoi și în leagănul copilului, alteori mireasa își punea usturoi în pantofi. Usturoiul era uneori folosit și în tradiții de înmormântare.
- Ziua de Sf Andrei a fost foarte rece în ani precum 1985, 1989, 1993, cu temperaturi ce au scăzut și la sub -25 C. Cel mai cald a fost în 2012, cu locuri unde au fost mai mult de 19 grade.
- Peste 900.000 de români au onomastica pe 30 noiembrie. Ne întâlnim cu sfântul și în viața de zi cu zi: Crucea Sf Andrei, la trecerile de nivel cu calea ferată, un semn des întâlnit, în formă de X.
Sf Andrei – „Cap de iarnă” și un temut stăpân al fiarelor pădurii
Perioada calendaristică de peste trei săptămâni dintre 14 noiembrie (Filipii de Toamnă) – 6 decembrie (moș Nicolae) adună numeroase sărbători, obiceiuri, acte rituale și practici magice dedicate lupului. Etnologii se referă uneori la această perioadă sub numele de Anul Nou Dacic, date fiind numeroasele legături dintre daci și lupi. Este adesea dat și un citat din Mircea Eliade în acest sens cum că dacii se numeau ei înșiși lupi, sau „cei care sunt asemenea lupilor.
Amănunt interesant: printre denumirile populare ale lunii decembrie, lună care începe la o zi după Sf Andrei se numără: Andrea, Indrea și Undrea.
„Sărbătorile și obiceiurile de la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie corespund, ca dată calendaristică, cu Dionisiacele Câmpenești ale tracilor și Saturnaliile romanilor. În această perioadă, părinții bisericii creștine au fixat data de celebrare a Apostolului Andrei care a propovăduit credința lui Iisus la Dunăre și Marea Neagră în primele decenii ale erei noastre. Noua sărbătoare creștină s-a impus în conștiința credincioșilor împreună cu unele dintre atribuțiile zeului uzurpat, realitate confirmată de obiceiurile, actele rituale și practicile magice din noaptea de 29 spre 30 noiembrie”, scrie Ion Ghinoiu în cartea Calendarul țăranului român – Zile și mituri.
Continuarea pe hotnews.ro