Secretele copilăriei lui Mihai Viteazul. Ce origine avea de fapt şi cine a fost omul-cheie al carierei sale
Despre adevărata origine a renumitului voievod român Mihai Pătraşcu, zis „Viteazul”, se ştiu puţine. Deşi s-a spus despre el că a fost os domnesc, fiul al voievodului Pătraşcu cel Bun, noile cercetări istorice arată că de fapt Mihai ar fi fost fiul din flori al unei cârciumărese, a avut o copilărie zbuciumată, a fost nevoit să-şi câştige existenţa şi a ajuns la tron numai cu ajutorul unchiului său, grec la origine.
Mihai Viteazul este unul dintre voievozii emblematici ai istoriei românilor. A fost primul unificator, chiar dacă pentru o durată foarte scurtă, a ţărilor locuite de români. Evident, în jurul lui Mihai Viteazul au început să apară mituri încă din timpul vieţii sale, perpetuate mai apoi, chiar până astăzi. Despre acest voievod se spune că a fost os domnesc, un fiu nelegitim al voievodului muntean Pătraşcu cel Bun. Noile studii, bazându-se inclusiv pe vechi cronici, arată însă o altă realitate. Mihai Viteazul a fost de fapt un om din popor, cu origini greceşti, cu o copilărie grea, specifică feciorilor din flori de la aceea vreme. De altfel accederea sa la tron a fost un rezultat al priceperii, energiei, isteţimii şi experienţei adunate de acest copil din flori al unei cârciumărese, care mai apoi şi-a inventat o descendenţă domnească, tocmai pentru a-şi împlini visul, acela de a urca pe tronul Ţării Româneşti. Fiul unei negustorese din Târgul cu Floci ”Originea lui Mihai Viteazul este o problemă nedezlegată încă, e un semn de întrebare al istoriografiei româneşti”, afirmă Constantin C. Giurăscu în ”Istoria Românilor”. Şi într-adevăr se ştiu foarte puţine despre originea şi copilăria marelui voievod. Doar de la cronicarul muntean Radu Popescu aflăm că Mihai Viteazul s-a născut undeva la Târgul de Floci, o localitate de la gurile Ialomiţei, acolo unde era adusă lâna oilor crescute pe câmpiile Bărăganului. Nu era din neam domnesc, spune cronicarul. Din contră, era copilul din flori al unei femei care vindea rachiu la crâşma târgului. Se numea Tudora şi era o văduvă venită din Epir, fiind la origine grecoaică. Tudora deţinea un mic han în Târgul de Floci, fiind ajutată de Iane, fratele său, cu relaţii sus-puse în lumea otomană. Cine a fost tatăl lui Mihai Viteazul nu se ştie. Se bănuieşte că ar fi fost copilul unui negustor grec din Constantinopol venit cu afaceri în Ţara Românească şi care a avut o relaţie trecătoare cu tânăra hangiţă. ”Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătraşcu Vodă, iar cu adevărat nu se ştie, că nici un istoric de-ai noştri sau striin nu adeverează cine iaste şi cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul aşa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraş dela Floci, care fiind văduvă şi frumoasă şi nemerind un gelep (negustor), om mare şi bogat den Poarta împărătească şi în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme”, se arată în cronica lui Radu Popescu. Această opinie este confirmată şi de armeanul Petre Grigorovici, un apropiat al voievodului Mihai Viteazul. Acesta a scris o cronică pentru Curtea din Viena, în care informa că Mihai era fiul unei negustorese din Târgul de Floci şi că fusese conceput cu un negustor grec. Totodată armeanul confirmă originea epirotă a Tudorei. Cu alte cuvinte unul dintre cei mai iluştrii voievozi ai românilor a fost cel mai probabil grec get-beget. O copilărie grea. Mihai Viteazul se întreţinea din comerţul cu vite Copilăria lui Mihai Viteazul, spun specialişti precum P.P. Panaitescu, a fost grea. Cum de altfel ar fi putut fi copilăria unui copil din flori în evul mediu. Spre deosebire de feciori de voievod, nu a trăit pe la curţi boiereşti sau domneşti şi nu a fost servit de nimeni. Din contră a muncit cot la cot cu văcarii, cu servitorii şi a ajuns să cunoască doar mediul negustoresc. ”Tinereţea lui Mihai a fost zbuciumată. Fără tată, născut într-un oraş de negustori pe malul Dunării, a dus viaţa schimbătoare a celor ce schimbă mărfuri în oraşe şi ţări diferite”, spune P.P. Panaitescu în ”Mihai Viteazul”. Un cronicar polonez spune că Mihai făcea negoţ cu boi, mânând călare alături de alţi oameni tocmiţi cirezile de vite pentru a le vinde în Orient. În special la Istambul. Armeanul Grigorovici, cel care a stat mult timp pe lângă voievodul muntean, spune că Mihai Viteazul a fost sărac la început şi s-a ridicat prin negoţ atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească, rătăcind prin Orient, dar şi prin zona Bacalnilor. ”A crescut foarte sărac, fost-a şi negustor dincolo de Dunăre, în Moldova şi în toată Ţara Românească”, spunea Grigorovici. Abia după ce a reuşit să strângă ceva bani, începuse spunea un diplomat spaniol de la curtea austriacă, că Mihai a ajuns să vândă şi giuvaieruri de preţ în Istambul. Toate aceste călători şi întreaga sa viaţă marcată de pericole şi greutăţi l-a întărit pe copilul din flori al Tudorei. A început să cunoască şiretlicurile negustoreşti, metehnele turcilor, felul de a judeca rapid şi precis. Totodată a învăţat limba turcă şi greacă, dar a luat legătură şi cu neamurile balcanice, în special haiducii din această zonă. ”Lucru cu totul neobişnuit între boierii noştri din vremea aceea, Mihai ştia turceşte şi greceşte, ceea ce arăta lămurit că a trăit în prima tinereţe în altă lume decât aceea de pe moşiile boierilor, unde erau crescuţi copiii lor, a cunoscut vâltoarea porturilor şi a bazarurilor, unde se întâlnesc limbi multe din toate colţurile Orientului”, preciza Panaitescu în aceeaşi lucrare.
continuare pe www.adevarul.ro
