Optimismul autorităților în ce privește mersul campaniei de vaccinare ar trebui să fie temperat de o realitate mai puțin plăcută: până în 5 mai numărul persoanelor de peste 65 de ani vaccinate cu cel puțin o doză este 960.847. Ceea ce înseamnă un procent de 26,2% din totalul persoanelor de peste 65 de ani, potrivit anunțului făcut de Valetin Gheorghiță și datelor Institutului Național de Statistică (INS).
În ce privește populația de peste 60 de ani, lucrurile stau și mai prost. La începutul lunii mai erau vaccinați cu ambele doze doar 17,18% din totalul populației de această vârstă, potrivit datelor oferite de site-ul guvernului. Numărul celor care au făcut doar prima doză era de 417.472, adică 8,4%. Astfel, până la începutul acestei luni, se vaccinaseră cu una sau două doze 1.269.568 de persoane (25,17%) la categoria de vârstă de peste 60 de ani.
Nici celelalte date privind vaccinarea generală a populației nu ar fi chiar un motiv de încântare pentru autorități. De exemplu, din populația eligibilă pentru vaccinare, adică 16.091,562 de persoane peste 16 ani, doar 12,61% au schema completă de două doze, 8,9% au făcut prima doză, deci în total 3.378.699 de persoane (20,99%) au făcut măcar o doză de vaccin. Partea goală a paharului este că aproximativ 79 % din populație este nevaccinată.
Numărul celor cu boli cronice nu apare în nicio statistică oficială, deci singurele cifre cunoscute acum sunt cele anunțate de colonelul Gheorghiță, dar care nu conțin și baza de raportare.
De altfel, aceasta a fost o problemă de comunicare de la bun început. Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, anunță în conferințele de presă doar date privind procentul persoanelor vulnerabile vaccinate din totalul celor vaccinați și nu raportat la populație. Rezultatul: cifrele arată mai bine dar camuflează realitatea. De exemplu, marți, 5 mai, colonelul Gheorghiță spunea că au fost vaccinate „în total aproape 1,5 milioane de persoane vulnerabile, ceea ce înseamnă 77,2% din numărul total al persoanelor vaccinate în etapa a doua și restul fiind persoane care deservesc activități esențiale, ceea ce reprezintă 22,8%”.
Cifra sună bine, dar realitatea este că în loc de 77 de procente sunt vaccinate doar 26 de procente. Raportat la populație, desigur.
Esențialii și vulnerabilii în aceeași oală
Slaba vaccinare a persoanelor vulnerabile poate fi urmare a faptului că etapa a doua de vaccinare nu a fost dedicată exclusiv acestora, ci și așa-numiților „esențiali”, persoane din Armată, Poliție, servicii secrete și diverse alte instituții, a căror „abilitate” de a se programa pe platforma de vaccinare este superioară persoanelor vârstnice. Decizia guvernului de a pune în aceeași oală vulnerabili cu esențialii e parte a problemei.
Capacitățile tehnice ale acestor persoane, multe din mediul rural, sunt destul de reduse, spune pentru Europa Liberă fostul Liviu Iolu (coordonator pentru politici și comunicare al europarlamentarilor USR PLUS), cel care a atras primul atenția asupra slabei vaccinări a populației vulnerabile.
„Dacă ne uităm la clasamentul României la educație digitală este jos, pe penultimul loc în Europa, deci s-a făcut o platfomă digitală, dar ai abilități digitale minime. În multe țări, medicii de familie își sună pacienții pentru că omul care are ezitări are și întrebări. Dacă nu sună medicul nu are cum să pună întrebări și nu o să se ducă să se vaccineze. Din păcate, la noi există o reticență din partea medicilor de familie, doar 30% au acceptat să se implice în campania de vaccinare, eventual, să meargă prin sate și să vaccineze”.
Continuarea pe romania.europalibera.org