NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Social

Propunere: supermarketurile să doneze alimentele înainte de a expira

Senatorul UNPR Marian Vasiliev propune, în două proiecte de lege, ca 16 octombrie să fie Ziua naţională pentru combaterea risipei alimentare, iar supermarketurile să încheie contracte cu organizaţii umanitare sau de protecţia animalelor pentru a dona alimentele aflate aproape de data expirării.

Astfel, un proiect de lege depus de senatorul UNPR prevede că se intezice tuturor agenţilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ cu produse alimentare aruncarea acestora la expirarea termenului de folosinţă.

Agenţii economici care operează în spaţii comerciale cu suprafete de peste 400 metri pătraţi, cu destinaţia de vânzare de produse alimentare, vor încheia un contract cu o organizaţie umanitară, înregistrată legal sau o asociaţie pentru protecţia animalelor, în vederea donării produselor aflate aproape de data expirării, într-un termen rezonabil astfel încât acestea să poată fi utilizate. Nerespectarea acestor prevederi se sancţionează cu amendă de 15.000 lei.

Cel de-al doilea proiect prevede că se instituie în 16 octombrie Ziua naţională pentru combatera risipei alimentare. Această dată coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei.

Administraţiile publice locale şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi zilei, luând în considerare culoarea galbenă ca şi culoare specifică acestei zile.

Iniţiatorul spune, în expunerea de motive, că, potrivit rapoartelor UE, România risipeşte anual 5 milioane de tone de alimente. Pentru reducerea acestui fenomen, este nevoie de mobilizarea întregii societăţi prin conştientizare, prevenţie şi educaţie şi prin norme legislative.

Risipa se manifestă atât în cadrul gospodăriilor individuale, în restaurante cât şi în marile magazine cu profil alimentar. De multe ori, o politică restrictivă a lanţurilor comerciale duce la imposibilitatea producătorilor de a vinde marfa, deci la risipă.

Pe lângă o campanie susţinută de prevenţie şi educaţie, statul trebuie să intervină şi în reglementarea mai eficientă înte producători şi comercianţi în legislaţia fiscală. Încurajarea donării de alimente, prin legislaţie, de către magazinele alimentare este una dintre metodele care pot diminua acest fenomen, a motivat senatorul UNPR iniţiativele legislative.

Cele două proiecte au fost depuse în 28 mai şi se află în consultare publică la Senat.

Iată ce se întâmplă cu mâncarea de la supermarketurile româneşti când intră în termenul de expirare

Anual, peste 2,2 milioane de tone de mâncare sunt aruncate la coş doar în România, ţara noastră clasându-se astfel pe locul nouă la nivel european. Risipa de alimente a ajuns un motiv real de îngrijorare în UE încă de anul trecut, când un studiu comandat de Comisia Europeană a arătat că, în medie, un cetăţean european aruncă 179 de kilograme de mâncare în fiecare an, risipa dublându-se în perioada 2006-2012.

Pentru a contracara acest fenomen, în Franţa, spre exemplu, Parlamentul a votat la începutul acestei săptămâni o lege prin care marii retaileri sunt obligaţi să doneze produsele ce urmează să expire unor organizaţii caritabile.

În acest context, ziariştii gândul au încercat, zilele trecute, să afle ce se întâmplă cu mâncarea „expirată” din supermarketurile româneşti (articolul a fost publicat în 29 mai şi este reluat în continuare). 

Iată ce se întâmplă cu mâncarea care intră în „termenul de expirare” în supermarketurile din România:

Hypermarketurile din România spun că ar fi deschise unei astfel de iniţiative, dar şi că, paradoxal, în prezent este mai scump să doneze mâncare decât să o distrugă. Alimentele expirate sau deteriorate trebuie neutralizate, comercianţii fiind obligaţi, conform legii, să încheie un contract cu o companie de profil.

Românii aruncă la gunoi peste 2,2 milioane de tone de mâncare anual, reiese din estimările Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. De cea mai mare risipă sunt responsabile gospodăriile populaţiei (circa 49%), acestea fiind urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%), reiese din datele furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Acestea au fost compilate la nivel european. Pentru România nu există date certe cu privire la risipa alimentară pe sectoare, impactul acesteia asupra mediului, asupra buzunarelor cetăţenilor sau asupra profiturilor magazinelor.

”În ceea ce priveşte estimarea risipei alimentare pentru România, conform estimărilor Eurostat, ultimele date sunt din anul 2012, când ţara noastră se situa pe locul 9 în Europa cu 2,55% din risipa totală din UE, după Marea Britanie, Olanda, Germania, Franţa, Polonia şi Belgia”, a declarat pentru gândul Viorel Morărescu, director general la DG Industrie Alimentară din cadrul MADR şi coordonatorul unui grup de lucru pe tema combaterii risipei alimentare.

Cât „ne costă” risipa alimentară

Risipa alimentară are efecte negative asupra mediului, dar şi asupra bugetului românilor. ”35 la sută din bugetul unei familii formată din doi adulţi şi doi copii este aruncat la gunoi. Este clar că este o problemă mare”, a precizat pentru gândul Sorin Mierlea, preşedintele asociaţiei de protecţie a consumatorilor InfoCons.

De altfel, cea mai mare pondere a cheltuielilor unei gospodării o reprezintă cele pentru achiziţia de produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice. În ultimul trimestru din anul trecut, o gospodărie cheltuia, în medie, 2.357 de lei, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Din aceşti bani, 72,4% erau destinaţi cheltuielilor de consum, respectiv 1.706 lei. Un procent de 39,1% din cheltuielile de consum se ducea, în medie, pentru cumpărarea de mâncare. Prin urmare, o gospodărie cheltuia la finele anului trecut în jur de 667 de lei pentru alimente, iar o mare parte din aceasta ajungea la gunoi.

Capcanele promoţiilor „XXL” sau „3 la preţ de 1”

”Nu se aruncă de la raft se aruncă de la consumator din frigider”, a precizat Sorin Minea, preşedintele Patronatului din Industria Alimentară Romalimenta, care reuneşte companiile procesatoare, pentru gândul. În opinia sa, de această risipă se fac responsabile ”educaţia consumatorului şi promoţiile agresive” ale marilor magazine.

Pachetizarea, promoţiile de tip ”totul XXL” sau ”3 la preţ de 1” au ca rezultat risipa de alimente, confirmă şi Mierlea. În opinia sa, închiderea marilor magazine în weekend ar putea ajuta la schimbarea comportamentului de consum, astfel încât clienţii să facă mai multe drumuri şi să se obişnuiască să cumpere cantităţi mai mici de alimente.

Pentru a combate această risipă, parlamentarii din Franţa au adoptat la începutul săptămânii o lege prin care magazinele a căror suprafaţă este mai mare de 400 de metri pătraţi vor fi obligate să încheie contracte cu organizaţiile caritabile astfel încât produsele alimentare pe cale de expirare să fie donate, potrivit The Guardian. Un francez aruncă anual între 20 şi 30 de kilograme de alimente la gunoi, dintre care 7 kilograme în ambalajul original. Costul acestei risipe se ridică la circa 20 miliarde de euro anual, reiese din estimările autorităţilor franceze.

În România este mai ieftin să distrugi decât să donezi

Legislaţia română nu este foarte îngăduitoare cu privire la donaţiile pe care le pot face companiile, susţin specialiştii.

”O companie care doreşte să doneze produse agroalimentare care sunt în termenul de valabilitate, dacă acestea depăşesc 20 la sută din impozitul pe profit sau sunt peste trei la mie din cifra de afaceri trebuie să plătească TVA pentru ele. Atunci este mai rentabil să le distrugă decât să le doneze. Sperăm ca în noul Cod Fiscal să se găsească o soluţie”, a explicat Mierlea.

Delia Nica, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale (AMRC), spune că ”ar trebui să existe nişte măsuri fiscale care să susţină donarea”.

”Alimentele care sunt expirate sau deteriorate suntem obligaţi să le distrugem contra cost, la Protan, companie care deţine monopolul. Noi am prefera ca aceste alimente să fie donate, spre exemplu, la grădinile zoologice. Pentru celelalte ar trebui să existe nişte măsuri fiscale care să susţină donarea. Spre exemplu, dacă avem o cutie de mazăre lovită, de la manevrare, în loc să o dăm la căminul de bătrâni trebuie să o distrugem”, a declarat Nica pentru gândul.

MADR: Iniţiativa Franţei, demnă de a fi aplicată şi în România

”Persoanele fizice, pot dona alimente non perisabile (alimente de bază, fructe, legume) respectând termenul de valabilitate în coşurile special amplasate după casele de marcat ale magazinelor Mega Image, Carrefour, Metro din toată ţara. Aceste alimente ajung la destinaţie prin intermediul celor de la Crucea Roşie”, a precizat Morărescu.

În cazul persoanelor juridice, produsele pot fi donate către o bancă de alimente prin semnarea unui contract de sponsorizare, fiecare livrare fiind însoţită de un aviz sanitar-veterinar.

”Iniţiativa Franţei (de a obliga marii retaileri să doneze alimentele a căror termen de valabilitate este pe care de a expira, n.r.) este demnă de a fi aplicată şi în România. În acest moment această măsură este analizată în cadrul grupului de lucru (din MADR, n.r.), mai spune şeful Industriei Alimentare din minister.

Sorin Minea, de asemenea membru al grupului de lucru privind reducerea risipei alimentare din cadrul Ministerului Agriculturii, este de părere că legea franceză ”este populistă şi nu poate fi realizată”, dar şi că aceasta ridică o serie de riscuri la adresa sănătăţii publice.

În opinia sa, există un risc foarte mare ca cineva să se îmbolnăvească din cauza felului în care au fost transportate alimentele donate şi aproape de expirarea termenului de valabilitate.

”Dacă le donezi în ultima zi înainte de expirarea termenului de valabilitate asta presupune să îţi asumi un risc foarte mare. Plus că jumătate din alimentele donate vor dispărea pe drum. Vine Protanul şi şoferul vinde jumătate de marfă pe drum şi atunci la azilul de bătrâni sau la casa de copii ajunge marfă de proastă calitate. Plus că legiuitorul a interzis încărcarea şi descărcarea tocmai pentru că termenul de valabilitate exprimă minimul de valabilitate dacă produsul este ţinut în anumite condiţii”, a explicat Minea pentru gândul.

Ce se întâmplă cu alimentele deteriorate sau expirate

Odată expirate, produsele alimentare devin deşeuri. La fel şi cele deterioarate. Potrivit legii, orice operator economic este obligat să neutralizeze aceste deşeuri şi să aibă un contract cu o companie specializată în distrugerea lor în condiţii de siguranţă.

Pentru a se asigura că aceste produse nu ”se pierd” în drum spre neutralizare, Minea spune că mulţi operatori economici le distrug înainte de a le preda companiilor de specialitate. ”Ce se aruncă la gunoi se distruge, cu albastru de metil, cu dezinfectant, cu detergent tocmai ca să nu existe o contaminare pe piaţă”, spune el.

Întrebat care ar fi pierderile înregistrate de marii retaileri ca urmare a distrugerii alimentelor expirate, şeful Romalimenta spune că aceştia nu pierd prea mult din risipa alimentară fie pentru că încheie contracte prin care furnizorul îşi asumă ”o clauză de perisabilitate”, fie pentru că aceste riscuri figurează la costurile operaţionale ale magazinului şi sunt suportate, prin preţ, de consumatori.

”Supermarketul nu aruncă el, ia banii de la noi. Există nişte clauze de perisabilitate, iar prin contract se adaugă 2-5%, o sumă pe care o plătesc eu înapoi. Ei nu pierd. Cel care pierde este cel care dă marfa, producătorul, procesatorul. Eu spre exemplu am un client care îşi umple rafturile şi care are retur 30% pe care îl plătesc eu”, a explicat el.

Întrebat dacă rafturile special amenajate pentru a semnala produsele ce urmează să expire şi care sunt în general reduse ar putea ajuta la scăderea risipei alimentare, Minea a precizat că acest tip de promovare duce la schimbarea unor comportamente de consum.

”Am deschis două magazine la Oradea şi ofeream produse la reducere în ultimele 48 de ore. După o lună am avut surprinderea să constat că vând numai în ultimele 48 de ore”, a arătat el.

De ce aruncă românii mâncarea la gunoi

Românii susţin că principalele motive care îi fac să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greşită a cantităţii de alimente care se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în exces (14%), reiese dintr-un studiu realizat de InfoCons şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).

Risipa de alimente, o problemă a lumii industrializate

Risipa de alimente are loc pe tot lanţul de aprovizionare cu alimente, de la câmp până la consumator, începând cu pierderile înregistrate în timpul recoltei şi al depozitării, până la transportul în condiţii nesigure, la greşelile de etichetare şi la proastele obiceiuri ale consumatorilor finali care cumpără prea mult şi ajung să arunce cantităţi semnificative de mâncare la coş.

”Un studiu recent comandat de FAO scoate în evidenţă date alarmante, în special în ceea ce priveşte lumea industrializată: cetăţenii europeni şi nord-americani irosesc în fiecare an între 95 şi 115 kg de mâncare pe cap de locuitor, în comparaţie cu cei din Africa subsahariană, care irosesc între 6 şi 11 kg”, se arată într-un raport al Comisiei Europene.

În rândul statelor industrializate, cea mai mare risipă are loc în ultimele etape ale lanţului, respectiv la distribuţie şi consum, în timp ce statele mai sărace risipa este generată în special de lipsa unei tehnologii agricole avansate şi a unei infrastructuri de transport eficientă.

Efectele asupra mediului sunt, de asemenea, de luat în considerare. Se estimează că cele 89 de milioane de tone de alimente aruncate în Europa produc anual echivalentul a 170 de milioane de tone de dioxid de carbon. Risipa de alimente ar trebui înjumătăţită până în 2025, se arată în directivele europene.În medie, un european aruncă la gunoi 179 de kilograme de alimente în fiecare an. De cea mai mare risipă sunt responsabile gospodăriile, iar 60% din aceasta ar putea fi evitată.

sursa gandul.info

 Citește și: {loadposition articlescategoryload}

loading...
Advertisements

Related posts

Statistici îngrijorătoare pe primele 6 luni ale anului. Puține căsătorii, multe decese

Răzvan Grecu

Multă durere la înmormântarea tinerei din Hărmănești: Loredana a plecat alături de îngeri, îmbrăcată în rochie de mireasă

Teona Gherasim

Solicitare la Rutieră: „Mă duc la petrecere. Când mă întorc să nu mă oprească nimeni!”

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site