Din când în când, în mass-media apar ştiri despre discuţiile care au loc în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitoare la licenţele şi la drepturile de fabricare a medicamentelor şi a substanţelor necesare pentru a combate pandemia cu care ne confruntăm. Opiniile pro şi contra oferirii gratis a licenţelor altor entităţi sunt expuse pe toate feţele, cu argumente şi contraargumente care stârnesc emoţii, furie, deznădejde şi dispute care se dovedesc până la urmă a fi inutile. Într-un asemenea Turn Babel, patronat de nişte politicieni care nu reuşesc să se înţeleagă între ei, intenţiile nobile se intersectează cu interesele politice şi economice, imposibil de ignorat şi extrem de greu de armonizat la nivel global.
Deoarece ne-am întrebat în ce măsură autorităţile de la Bucureşti au acţionat pentru obţinerea de medicamente româneşti în condiţii normale, fără crize existenţiale şi fără să fie supuse unor presiuni mediatice enorme (aşa cum se întâmplă în prezent), ne-am întors în timp, la 18 octombrie 2020, pentru a reciti pe Contributors.ro un dialog între doi comentatori care au dorit să nu îşi dezvăluie identitatea reală:
„Casa: o observaţie interesantă făcută chiar de tovaraşu’ (Nicolae Ceauşescu – nota P.
» Citește continuarea pe pagina autorului


