Iaşiul a avut cel mai vechi cimitir evreiesc din Ţările Române. Locul de veci al evreilor, acum în paragină, este vizitat anual de sute de urmaşi ai locuitorilor de confesiune mozaică îngropaţi la marginea oraşului.
Iaşiul a fost printre primele oraşe din România locuite de evrei. Unele pietre funerare din cimitirul Ciurchi datează din secolul al XV-lea, cea mai veche fiind „contemporană” cu înscăunarea lui Ştefan cel Mare ca domnitor al Moldovei. Istoricii cred că piatra funerară din 1457 ar fi fost a unui medic evreu venit la Iaşi din Polonia. Un secol mai târziu, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, comunitatea evreiască din Iaşi se afla în expansiune, la mijlocul secolului al XVI-lea fiind construită aici şi prima sinagogă.
Potrivit scriitorului ieşean Ion Mitican, primul rabin al comuităţii evreieşte construite la Iaşi a fost un cronicar refugiat din Ucraina, Nathan Nata Hanover. Cimitirul Ciurchi, considerat primul cimitir evreiesc din Ţările Române, a fost localizat în cartierul Tătăraşi, zonă locuită majoritar de creştini înstăriţi, dar în care se regăseau şi case deţinute de evrei. Locul de veci al evreilor avea o suprafaţă de cinci hectare şi era închis cu un zid de piatră de o înălţime de trei metri.
Citește articolul integral pe Adevarul.ro
Citește și: {loadposition articlescategoryload}