Ideea unui drum alternativ, pe trasee judeţene, care să lege cele mai mari două municipii din nordul Moldovei, Iaşi şi Suceava, a prins contur în iunie 2014. Atunci, şefii celor două Consilii Judeţene au decis ca proiectul să fie depus pe Programul Operaţional Regional. Contractul de finanţare a fost semnat abia în septembrie 2017. Din cele cinci loturi, în care a fost împărţit drumul de 167 km, acum se lucrează doar pe patru, toate acestea urmând a fi finalizate în câteva luni. Lotul 3 este însă abia în procedură de licitaţie şi ar putea fi gata tocmai în 2023. Probleme au apărut atunci când în ecuaţie a apărut o firmă din Teleorman, din siajul lui Liviu Dragnea, acuzată de fraudă cu fonduri UE, pe vremea bunei prietenii dintre fostul şef al CJ Iaşi şi fostul lider al PSD. Din tot acest ambiţios proiect, cel mai mare proiect regional de infrastructură din ţară, va ieşi o struţocămilă: un drum perfect pe 4/5 din el, dar plin de cratere inabordabile pe una din cele mai mici porţiuni ale lui. Suficient însă ca ieşenii şi sucevenii să aglomereze şi mai mult, în următorii cel puţin 3 ani, tot traseul clasic pe DN-uri, mai lung şi mult mai aglomerat. Un exemplu clasic despre cum să îţi baţi joc de 100 de milioane de euro.
Modernizarea drumului judeţean Suceava – Iaşi, un proiect de peste 100 milioane de euro, care va scuti şoferii care tranzitează zona de zeci de minute petrecute în trafic şi va mai elibera drumurile naţionale, ar putea fi gata integral abia în 2023. Patru dintre cele 5 tronsoane ale drumului se vor finaliza în 2021, însă, pentru ultimul, licitaţia a fost anulată deoarece din asocierea câştigătoare a făcut parte o firmă care avea probleme cu fraude din fonduri UE. Este vorba despre WFA Impex şi administratorul/acţionar unic, Ion Florian, care au fost trimişi în judecată în dosarul Tel Drum instrumentat de DNA. Consiliul Judeţean Iaşi a lansat o nouă licitaţie pentru ultimul tronson, cu termen de finalizare 2023. Rămâne de văzut dacă aceasta se va finaliza şi când vor începe lucrările.
Ideea unei axe rutiere interjudeţene, care să lege Iaşul de Suceava, a apărut la începutul anului 2014. Iniţial, administraţia de atunci a judeţului Iaşi, una liberală, a propus un Masterplan, pe şapte ani, de modernizare a drumurilor judeţene pe trei direcţii. Axa I urma traseul spre nord-vest (Iaşi-Movileni-Gropniţa-Coarnele Caprei-Belceşti-Scobinţi-Sireţel-Lespezi-limita judeţului Suceava), Axa II mergea spre sud-vest, iar Axa III facea ocolul municipiului Iaşi, de la nord (Vânători, DN 24), pe la vest (Leţcani, DN 28/ E583) şi sud (Voineşti-Ciurea-Bârnova), oprindu-se în estul oraşului (Tomeşti-Holboca). Până acum, la finalul Masterplanului 2014-2020, Axa II a fost modernizată pe bucăţi, iar pe Axa I lucrările au început anul acesta.
Cum a ajuns Axa I ieşeană Axă rutieră strategică
Drumul Iaşi-Lespezi, gândit să lege comunele de pe lunca Siretului de municipiul-reşedinţă, nu putea fi finanţat din fonduri europene decât cu condiţia conectării la reţeaua europeană de transport (Trans-European Transport Network, TEN-T). Cum o legătură paralelă cu DN 28/E583 nu avea rost, capătul a fost mutat mai la nord. Iar coridorul A7 trece doar marginal prin judeţul Iaşi, astfel că, de la Lespezi până la DN 2/E85/ A7, trebuia o alianţă cu Suceava. Autorităţile din judeţul vecin s-au lăsat convinse după ce traseul a fost prelungit, asigurând practic o centură pentru municipiul Suceava. Pe 20 iunie 2014, preşedinţii de atunci ai celor două consilii judeţene au bătut palma, Iaşul fiind lider de proiect după ce preşedintele Cristian Adomniţei a venit cu ideea legării celor două municipii.
Continuarea pe ziaruldeiasi.ro