Terorizați că trăim încălzirea globală. Handicapați că n-am văzut zăpadă decât la munte și pe net. Devastați de apocalipse care au fost. Supți de scroll și love când vedem petic de zăpadă. Sâmbătă noapte Bucureștiul a fost nins. Ieri, sâmbătă Bucureștiul a fost blând, simpatic, surâzător. Ninsoarea s-a așezat în oraș cu inocența unui copil și miaul blând al unei pisici leneșe. Tolomacii au mers la Sală, ignorând Natura. Dar au pierdut ceva rar, Paradisul pe pământ. O poveste de departe de Sala de forță, Yoga, Pilates și alte țărănii arogante.
Orasul oamenilor de zapadă de IaromiraFoto: Iaromira Popovici
O ninsoare cum nu credeam că există
Coborâtă dintr-un cer pe care-l ignorăm. O trădare a tuturor toxicităților din creier și stomac. Gest de copil, deloc răzgâiat. Ninsoarea ca o mângâiere, ca o tandrețe. Ninsoarea a venit prin oraș fără claxon, fără înfumurare, fără bani, fără anunț meteo. Ninsoarea ne-a spus că se poate oricând, așa ca niciodată.
Ninsoarea ca un Râs sălbatic, subtil și tiptil:
În oraș s-a întâmplat ceva măreț și pur și simplu. A nins!
Și am ieșit în parc, în fața blocului să ne bucurăm.
» Citește continuarea pe pagina autorului