Specialiştii Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iaşi atrag atenţia asupra faptului că, deşi pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătate, ajutându-ne să facem faţă situaţiilor dificile, pe termen lung poate cauza o multitudine de probleme care ne afectează la toate nivelurile: fizic, mental şi emoţional.
Dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru al spitalului, spune că stresul cronic ne poate distruge sănătatea: afectează sistemul nervos central, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular şi reproducător.
În prezent, stresul este întreţinut şi de pandemia de COVID-19, alături de nesiguranţa pe care o experimentăm – imagini sau clipuri video cu dezastre naturale, cazuri de violenţă în familie sau atacuri violente, prezentate pe reţelele de socializare.
Trebuie să ştim că nu tot stresul este rău, de exemplu într-o situaţie periculoasă stresul semnalează corpului să se pregătească pentru a face faţă unei ameninţări sau pentru a fugi în siguranţă.
„În situaţii care nu pun viaţa în pericol, stresul poate motiva oamenii, cum ar fi acele momente în care trebuie să dăm un test sau un interviu pentru un nou loc de muncă”, a explicat dr. Petronela Nechita. Pe termen lung însă stresul dăunează sănătăţii, pentru că organismul nu primeşte un semnal clar pentru a reveni la funcţionarea normală.
„Atunci când ne confruntăm cu stresul cronic, aceleaşi reacţii de salvare a vieţii pot perturba sistemul imunitar, digestiv, cardiovascular, de somn şi de reproducere. Unele persoane pot prezenta în principal simptome digestive, în timp ce altele pot avea dureri de cap, insomnie, tristeţe, furie sau iritabilitate”, a completat medicul ieşean.
Astfel, dacă observăm dificultăţi de somn, creşterea consumului de alcool, furie, senzaţie de depresie şi energie scăzută, este nevoie să discutăm cu un medic. Specialiştii recomandă să nu uităm de mişcarea zilnică, pentru că 30 de minute pe zi de mers pe jos ajută la îmbunătăţirea stării de spirit şi a sănătăţii.