10% investiţii în tehnologia de informaţii înseamnă o creştere de 1% a ratei obezităţii. Calculatoarele, telefoanele şi mâncarea fast-food sunt factori care îi „momesc” pe copii să nu mai facă mişcare şi să devină graşi. Contează mult şi felul în care părinţii (nu) se implică în dieta copilului.
Un băieţel din Iaşi a ajuns la 105 kilograme pentru că nu accepta să mânânce decât de la fast-food.
Obezitatea şi toate riscurile pe care le implică aceasta reprezintă o problemă din ce în ce mai mare pentru copiiu şi tinerii din ziua de astăzi. Locul jocurilor în jurul blocului sau pe terenul de sport a fost luat de calculator şi alte gadgeturi, care îi ţin în casă. În plus, alimentaţia este bogată în carbohidraţi, iar fructele au dispărut din meniu. Preparatorul fizic Cezar Honceriu şi nutriţionistul Adina Rusu fac o analiză a principalelor cauze care au dus la creşterea numărului de copii şi tineri obezi.
Honceriu: „Generaţia de acum s-a lăsat dusă de val”
Un raport a UNICEF referitor la activitatea fizică arată că doar 19% dintre copiii din România fac suficientă activitate fizică. În plus, creşterea timpului petrecut în faţa computerelor, a televizorului şi a jocurilor video este un factor semnificativ în creşterea obezităţii la nivel global.
Un studiu publicat în 2012 de Institutul Milken a arătat că pentru fiecare creştere de 10% investiţii în tehnologia de informaţii se înregistrează o creştere de 1% a ratei obezităţii. „În urmă cu 20-30 ani, nu erau alternative pentru petrecerea timpului liber decât mişcarea. Copiui făceau, sub o formă sau alta, mişcare. Acum, lucrurile s-au schimbat mult. Alternativele sunt multe, dar activităţile sunt statice. Stau în faţa unui calculator sau monitor. Sunt lucrurile care nu pot fi oprite, dar pot fi influenţate. Generaţia de acum s-a lăsat dusă de val şi cred că, în primul rând, trebuie educaţi părinţii“, spune Cezar Honceriu, lector universitar la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“.
Media: unul din trei este gras
Conform ultimelor raportări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la copiii de 8 ani din România este de 26,8% (11,6% pentru obezitate). De asemenea, s-a constatat o prevalenţă a copiilor cu exces ponderal mai mare în mediul urban (29,5%) comparativ cu mediul rural (22,9%). Dintre băieţii din mediul urban, 33,2% sunt cu exces ponderal, comparativ cu 23,5% la cei din mediul rural. Diferenţe au fost constatate şi în cazul fetelor, cu un procent de 26,1% în mediul urban, comparativ cu 22,1% în rural.
Studiile au mai arătat că, în judeţul Iaşi, 29,9% dintre copii au exces ponderal, faţă de 34,6% în Neamţ, sau 35,8 în Bucureşti, sau 27,6% în Cluj şi 20,1% în Dolj.
Rolul crucial al educaţiei
Honceriu consideră că tinerii trebuie educaţi în aşa fel încât să conştientizeze importanţa mişcării. „Copiii trebuie să înţeleagă de ce trebuie să facă mişcare, cum, de câte ori pe săptămână. Sunt necesare programe la nivel guvernamental, care să dea posibilitatea copiilor să facă mişcare. E bine că se doresc mai multe ore de educaţie fizică şi sport. Sunt necesare mai multe terenuri de sport, pentru a le da posibilitatea tinerilor să aibă de unde alege. Orice formă de mişcare este binevenită. Un sport individual şi unul colectiv au contribuţii atât la nivel fizic, cât şi psihic“, precizează Honceriu.
Rolul crucial al educaţiei
Honceriu consideră că tinerii trebuie educaţi în aşa fel încât să conştientizeze importanţa mişcării. „Copiii trebuie să înţeleagă de ce trebuie să facă mişcare, cum, de câte ori pe săptămână. Sunt necesare programe la nivel guvernamental, care să dea posibilitatea copiilor să facă mişcare. E bine că se doresc mai multe ore de educaţie fizică şi sport. Sunt necesare mai multe terenuri de sport, pentru a le da posibilitatea tinerilor să aibă de unde alege. Orice formă de mişcare este binevenită. Un sport individual şi unul colectiv au contribuţii atât la nivel fizic, cât şi psihic“, precizează Honceriu.
articolul integral pe www.reporteris.ro