RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
SănătateȘtirea zilei

Iaşul, pe trend ascendent la infectări. Mulţi pacienţii în stare gravă, sub 60 de ani

Sâmbătă, 36 de ieşeni au fost confirmaţi ca având COVID şi 47 duminică. Mulţi pacienţi în stare foarte gravă au sub 60 de ani.

Alţi 47 de ieşeni au fost confirmaţi ca având infecţia cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore. Şi asta în condiţiile în care, la nivel naţional, numărul de noi cazuri raportate este sub 1.100.

Statistica arată că Iaşul continuă trendul ascendent, fapt care începe să sufoce sistemul sanitar la nivel judeţean. În două zile, sâmbătă şi duminică, la Iaşi au apărut 83 de noi cazuri. Ieri, numărul de locuri libere la confirmaţi nu era mai mare de 5.

În plus, schimbarea profilului pacientului COVID 19, trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte capacitatea secţiilor de ATI. „Sunt tot mai mulţi, şi mulţi până în 60 de ani, şi la care aplicăm terapie anticitokine (anticoagulante – nr)“, a declarat Carmen Manciuc, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase.

  

Mulţi cu vârsta de până în 60 de ani, în prag de Terapie Intensivă

Ieri, la nivelul circuitului medical COVID 19 de la Iaşi, la nivelul saloanelor de confirmaţi, nu erau mai mult de cinci paturi disponibile. Asta dupa ce 47 au fost confirmaţi, iar alţi 30 au fost externaţi. Trei ieşeni însă care au avut şi boli asociate au pierdut lupta cu COVID 19.

Numărul din ce în ce mai mare de confirmaţi îi face pe medicii infecţionişti să tragă un semnal de alarmă: vârsta la cazurile grave s-a schimbat, iar cei care umplu saloanele bolnavilor cu stare medie de boală spre severă este mai mică decât la început.

„Diferă foarte mult profilul pacientului COVID pozitiv de acum, faţă de cel de la începutul pandemiei. Dacă atunci, la început, aveam forme uşoare spre medii, astăzi, majoritatea sunt forme severe spre grave“, a spus Carmen Manciuc, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase.

Care este explicaţia schimbării profilului pacientului COVID 19? Şi medicii infecţionişti recunosc că în materie de noul coronavirus, „totul este volatil“ şi imprevizibil în acelaşi timp.

„Acum am ieşeit din gardă (ieri, la prânz – n.r.) şi am văzut cum s-a deteriorat starea de sănătate la unii dintre ei. Mulţi, au necesitat o terapie revoluţionară, cu anticitokine, care sunt obligatorii atunci când se agravează“, a spus Carmen Manciuc.

Studiu: medicament pentru poliartrită reumatoidă, aplicat cu succes la Iaşi, în cazurile severe

Tratamentul cu anticitokine este de fapt aplicat de mai mult timp la spital, dar nu atât de des ca în ultimele săptămâni. E vorba despre un medicament care se numeşte Tocilizumab şi care, de regulă, este folosit în terapia pentru poliartrita reumatoidă.

Cum şi acest medicament nu este unul strict dedicat pentru infecţia cu SARS COV2, la Spitalul de Boli Infecţioase s-a realizat un studiu în urma administrării acestuia. Studiul este realizat pe perioada 7 martie-30 iunie, pe 956 pacienţi cu COVID-19, în condiţiile în care, la 225 cazuri (23.5%) a fost menţionat ca diagnostic de externare sindromul de detresă respiratorie.

La 45 de pacienţi (4,7%) s-a recomandat administrarea medicamentului dat fiind evoluţia severă cu desaturare şi suspiciunea de debut a unei „furtuni citokinice“. Tratamentul cu Tocilizumab a fost iniţiat la 85 pacienţi (8.9%) cu evoluţie severă, selectaţi pe baza criteriilor de gravitate şi a determinat în majoritatea situaţiilor o evoluţie rapid favorabilă.

În această perioadă, rata globală de deces la pacienţii COVID -19 a fost de 6.7% (64 cazuri). La pacienţii critici care au primit Tocilizumab s-a înregistrat un număr de 23 decese (din 85 trataţi) ceea ce înseamnă 27%.

Rata de deces la cei netrataţi, dar la care s-a stabilit diagnosticul de sindrom de insuficienţă respiratorie forme medii-severe, fără criterii de administare a Tocilizumab a fost de 29%, mai exact, 41 decese din 140 cu forme medii-severe de insuficienţă respiratorie.

2% dintre pacienţi sunt gravi, şi toţi au până în 60 de ani

Dacă, la începutul pandemiei, la Spitalul de Boli Infecţioase Sfânta Prascheva, erau bolnavi cu forme asimptomatice şi forme uşoare care reprezentau majoritatea pacienţilor, procentele s-au schimbat.

Un motiv ar fi faptul că există multe spitale suport COVID. Dar creşterea totală a numărului de pacienţi care sunt COVID pozitiv duce la un calcul foarte simplu. Una este faptul că cei cu stare gravă să reprezinte 1% sau 2% din 10 internaţi şi alta este ca cei critici sau aproape critici să reprezinte 1-2% dintr-o 100 de pacienţi. Asta e diferenţa acum, faţă de ceea ce a fost la început. Şi cred că trebuie să spună multe“, a adăugat Carmen Manciuc, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase.

Şi consumul de oxigen de la fabrica pe care unitatea medicală o împarte cu Spitalul de Pneumologie este foarte mare. Pe lângă oxigenul furnizat prin reţea, la Spitalul de Boli Infecţioase se suplimenează consumul zilnic cu peste 30 de tuburi.

De menţionat este faptul că tuburile de oxigen nu se folosesc în terapie intensivă, ci în cazurile medii spre severe, care se află internate în saloanele de confirmaţi.

„Terapia Intensivă este ocupată în proporţie de 100% acum, ca şi la confirmaţi. Acum (ieri la prânz-nr), este un pacient pe care îl evaluează colegii mei şi care necesită oxigenare urgentă. Şi acesta va fi ultimul loc ocupat, după cele trei decese pe care le-am avut. Cei care sunt gravi, au vârsta între 50-60 de ani. Într-adevăr, teoretic nu au comorbidităţi, dar după vârsta de 50-55 de ani poţi vorbi aproape sigur de o insuficienţă cardiacă, de o HTA sau un diabet latent, iar asta trebuie să ştie toată populaţia ce trebuie să îşi facă analizele anuale“, a adăugat Carmen Manciuc.

ziarul de iasi

Related posts

Autoritățile au anunțat un NOU BILANȚ al infecțiilor cu coronavirus. Câți români s-au vindecat

Redacția

Calendarul pentru Evaluarea Națională 2020, propus spre aprobare. Înscrierile încep pe 2 iunie

Redacția

Alexandru Rafila: Relaxarea noastră ca indivizi este responsabilă de creșterea numărului de cazuri de COVID-19

Redacția
Încarcă...