Muzeul Național de Artă din Timișoara a devenit, după expozițiile Brâncuși și Bauner din anul Capitalei Culturale a Europei, un loc cu întâmplări plastice din cele mai diverse: în vreme ce mari bannere anunță pe fațadă că încă se poate vedea până la finele lui februarie expoziția „Luminile lui Caravaggio”, câteva săli de la primul etaj reconstituie o secvență din istoria artei contemporane, care a marcat definitiv mersul artelor plastice în România. Grupurile 111 și Sigma reprezintă două mișcări artistice timișorene din anii 1965-1981 care, prin experimente plastice unice, avangardiste, vor dizolva tematica stătută a realismului socialist din epoca propagandei comuniste, scrie Brîndușa Armanca într-un reportaj publicat de Revista 22.
Prezenți în mari muzee din Europa și în colecții private din lume, Flondor, Bertalan, Cotoșman, Tulcan și ceilalți artiști din Grupurile 111 și Sigma au făcut împreună istorie.
Expoziția „Utopie și cercetare. Grupurile experimentale timișorene 111 și Sigma”, curatoriată de Ileana Pintilie și Andreea Palade Flondor cu ocazia împlinirii a 55 de ani de la fondarea grupului Sigma, scoate în evidență un patrimoniu prețios al muzeului, prea puțin valorificat în ultimii zeci de ani. O abundență de desene, experimente plastice, lucrări, sculpturi, caiete,
» Citește continuarea pe pagina autorului