Cu mai bine de 4.300 de ani în urmă, în orașul înfloritor Ur (important oraș-stat sumerian din Mesopotamia antică, situat pe locul actualului Tell el-Muqayyar din guvernoratul Dhi Qar, sudul Irakului), trăia Enheduanna, femeia care s-a dovedit a fi primul astronom cunoscut în istorie, dar care a fost, de asemenea, poetă și mare preoteasă (una dintre cele mai importante funcții religioase din Mesopotamia) a zeului lunar Nanna-Sin. Fiica lui Sargon cel Mare, fondatorul Imperiului Akkadian, Enheduanna a exercitat o influență fără precedent, îmbinând știința, religia și literatura în moduri care încă rezonează astăzi.
Templul ei, giparu, era nu doar un loc de cult, ci și un fel de observator astronomic primitiv. Acolo, Enheduanna a urmărit mișcările Lunii, înregistrând fazele și interpretând semnele cerești. În Mesopotamia, Luna nu era doar un obiect ceresc – era o forță divină care dicta calendarul religios, agricol și politic. Observațiile lui Enheduanna au stat probabil la baza sistemelor astronomice ulterioare ale babilonienilor, care au perfecționat predicțiile eclipselor și ciclurile lunare.
Unele texte cuneiforme descriu cum Enheduanna „a observat și măsurat fazele Lunii”, scrierile ei nefiind doar ritualice, dar având și o valoare practică,
» Citește continuarea pe pagina autorului