Este o diferență foarte mare în ceea ce privește capitalul care este disponibil pentru tinerii care vor să înceapă o afacere în Europa, România și Statele Unite: antreprenorii la început de drum de peste ocean au “mult, mult mai mult capital” și instrumente diverse de accesare de fonduri, pe când la noi mișcarea e doar la început de drum. O spune și Mihai Codreanu, un tânăr român cu un doctorat în derulare, în Economie, la Stanford, în Statele Unite, care a studiat și în Marea Britanie. Tânărul economist care lucrează la proiecte de cercetare, în “the Bay area”, povestește despre “raiul” antreprenorilor din State, dar și despre oportunitățile pe care le au tinerii care vor să se lanseze în afaceri în Europa.
Până la 18 ani, Mihai a făcut școala în România, la Iași, iar dezbaterile l-au făcut pasionat de economie. Tânărul și-a luat licența în economie la Universitatea din Manchester și, înainte de a se alătura echipei Stanford, a terminat un program de masterat la Universitatea Oxford.
L-am întrebat pe Mihai, care studiază și face cercetare în SUA și care are printre temele de interes chiar antreprenoriatul, ce oportunități au tinerii care vor să se lanseze în afaceri, în State și în Europa sau România.
“Este o diferență foarte mare în ceea ce privește capitalul care este disponibil pentru studenți, pentru tinerii care vor să înceapă o afacere. Este mult, mult mai mult capital aici și asta înseamnă că poți să nu lucrezi cu banii tăi, dar poți să împrumuți bani sau, dacă ai un proiect foarte bun, poți să accesezi venture capitals, să găsești angel investors care să investească în compania ta. Sau ai tot felul de granturi, tot felul de inițiative din sectorul privat care să finanțeze tot felul de idei «nebune », pentru că pentru ei, practic, nu contează dacă 90% dintre business-uri nu reușesc. Pentru ei contează ca 10% dintre afacerile în care investesc să fie atât de mari încât să finanțeze eșecul pentru cele 90% din businessuri care au falimentat. Deci, într-adevăr, este mult mai puțin capital pentru astfel de business-uri în România, în Anglia, în Europa în general, sigur, mult mai mult în vestul Europei decât în estul Europei. Și asta înseamnă că, din păcate oportunitățile vor fi mai mari pentru oamenii care au acest capital din familie sau din alte părți”, punctează Mihai.
Acesta a analizat datele programului guvernamental Start-up Nation din România. “Datele arată bine, dacă ne uităm la persoanele care au primit finanțare de la Start-up Nation față de persoanele care au fost respinse și față de business-uri care n-au fost eligibile. Business-urile care au primit finanțare au fost ceva mai de succes decât afacerile care nu au primit finanțare și asta s-a tradus și în mai mulți bani pentru fondator, chiar dacă n-a rămas în companie, mai mult succes pentru aceste companii pe termen lung, pentru industriile care au primit bani față de industrii care n-au primit bani. Deja sunt ceva oportunități. Spre exemplu Start-Up Nation. Știu că nu este un program perfect, știu că sunt tot felul de probleme cu finanțarea și birocrația, dar dacă ai acest vis să fii antreprenor trebuie să faci cât mai mult din ceea ce vrei cu oportunitățile pe care le ai. Este vorba aia: “dacă viața îți dă lămâi, fă limonadă!». La fel și în România. Poate nu sunt cele mai mari oportunități în ceea ce privește venture capitals, dar ai aceste oportunități – ca Start-Up Nation sau finanțări de la Uniunea Europeană. Cel mai important lucru pentru un antreprenor este să ai curajul de a nu reuși, curajul de a persista și atunci când nu reușești, curajul de a spune OK, asta n-a mers, dar vreau să încerc din nou și să depui muncă, să ai o pasiune”, spune Codreanu, cu exemple americane.
Temă de cercetare: Relația dintre industrie și mediul academic
Lucrarea din anul doi a lui Mihai Codreanu, cea care l-a trecut de la statutul de student la cea de candidatură, abordează o temă care ar putea fi de interes și pentru România: cum afectează direcția de inovare îmbunătățirea relațiilor dintre firme, dintre industrie și mediul academic ? Cercetarea sa a vizat Stanford Research Park. “Acesta nu este doar un parc industrial, ci și un parc de cercetare, în care majoritatea companiilor trebuie să facă research and development și ne-am uitat la cum companiile care au fost alese să meargă în Stanford Research Park (SRP) și-au schimbat direcția de cercetare și cât de mult au inovat o dată ce au venit aici. Ne-am concentrat pe trei aspecte. Primul aspect a vizat companiile și am văzut că firmele care au intrat în parcul acesta de cercetare al Stanford s-au dezvoltat și au inovat mai mult decât companii similare care nu au intrat în SRP. În al doilea rând, ne-am uitat la cercetători. Stanford avea această posibilitate pentru companiile care erau în Research Park, să-și trimită cercetători angajați pentru a face cursuri la Stanford, part-time. Și am văzut că acești cercetători se dezvoltă și ce fac? Au mult mai multe patente după aceste cursuri, comparativ cu angajați care nu au fost trimiși la aceste cursuri.
Și în al treilea rând ne-am uitat și la cercetători de la Stanford Până la 18 ani, Mihai a făcut școala în România, la Iași, iar dezbaterile l-au făcut pasionat de economie. Tânărul și-a luat licența în economie la Universitatea din Manchester și, înainte de a se alătura echipei Stanford, a terminat un program de masterat la Universitatea Oxford.
L-am întrebat pe Mihai, care studiază și face cercetare în SUA și care are printre temele de interes chiar antreprenoriatul, ce oportunități au tinerii care vor să se lanseze în afaceri, în State și în Europa sau România.