Aflați în plină formare profesională, studenții au de luat adesea primele decizii din viața lor și trebuie să știe să aleagă, informat, un loc de muncă. Iar ceea ce îi ajută pentru ca decizia lor să fie corectă, și să o ia în deplină cunoștință de cauză, este tocmai calitatea informației pe care o procesează despre viitorul angajator, compania, instituția, start up-ul în care urmează să lucreze. Este exemplul de la care a plecat dezbaterea G4media și Entr „Informații reale sau zvonuri? De ce să mai urmărim presa”, unde s-a discutat de ce calitatea informațiilor ne influențează modul de gândire și de acțiune.
Circa 40 de studenți ai Universității Româno-Americană (URA) au fost ei înșiși generatori de discuții, la dezbaterea de joi, 23 noiembrie, despre cât de multă informație falsă sau greșită este pe rețelele sociale și nu numai, cine sunt actorii din spatele dezinformării, ce au aceștia de câștigat și cum să identifice ce presă să citească. Au răspuns întrebărilor: Bianca Toma, directoarea Centrului Român de Politici Europene (CRPE), prorectorul URA Lucian Botea și jurnalistul G4Media Cristian Pantazi.
Cât de multă informație falsă sau greșită este pe rețelele sociale?
România are o rezistență societală redusă la dezinformare,
» Citește continuarea pe pagina autorului