Nu e niciun dubiu că dietele pe bază de legume sunt la mare căutare. Între anii 2000 şi 2017, consumul de produse lactate a scăzut cu 24%, acestea fiind înlocuite cu laptele de cocos, de migdale sau ovăz, cu până la 60% între 2012 şi 2017.
Mai mult, în urma unui studiu realizat în State 36% dintre consumatori şi 60% dintre mileniali au cumpărată alimente pe bază de legume, iar două treimi din respondenţi susţin că au redus consumul de carne în ultimii trei ani, în această categorie intrând carnea roşie şi cea procesată.
Există numeroase motive pentru care dietele pe bază de plante sunt mult mai sănătoase. Aceste alimente sunt asociate cu scăderea în greutate şi reducerea riscului apariţiei diferitor afecţiuni cronice, inclusiv boli de inimă, aflate în topul cauzelor mortalităţii, dar şi cancerul, diabetul de tip 2, tensiunea arterială şi declinul cognitiv. Multe persoane devin din ce în ce mai îngrijorate de modul în care sunt tratate animalele, dar şi de substanţele cu care carnea este injectată şi ce impact au toate aceste aspecte asupra mediului înconjurător. În urma unui studiu recent de la Harvard s-a ajuns la concluzia că alimentaţia este singura care poate optimiza sănătatea oamenilor şi sustenabilitatea mediului înconjurător.
Nu există o definiţie clară a dietelor pe bază de plate, dar experţii sunt de părere că prioritar este consumul de plante, iar mai apoi consumul ocazional şi în cantităţi mici de produse de origine animală. Aici apar două clasificări: vegetarianismul şi veganismul. Dar care este, de fapt, diferenţa dintre cele două?
Articol integral pe www.ziaruldeiasi.ro