România va avea parte de un an electoral fără precedent, cu patru rânduri de alegeri, scrutinuri care vor face să cadă capete de lideri, vor decide noua guvernare, dar și noul președinte al țării
În istoria postdecembristă, România nu s-a mai întâlnit cu un an cu atâtea alegeri până acum, iar situația se va repeta abia în 2044. Anul 2024 va fi un an de totul sau nimic, de rezultate bune sau cădere în irelevanță politică, fiind setat cadrul instituțional pentru o întreagă legislatură (2024-2028).
PSD, cel mai mare partid parlamentar și principala formațiune a guvernării, este cel care la primul test, cel al europarlamentarelor, va avea cele mai puține emoții. După un rușinos 22,5% în 2019, când era aproape să fie pe locul al treilea, PSD are toate premisele să ia un scor în jur de 30%. Reevaluările interne vor începe dacă rezultatul va fi cu mult sub 30%, care va pune la îndoială capacitatea celui mai mare partid pentru atacarea celorlalte alegeri care urmează calendaristic – locale, prezidențiale și parlamentare.
De data aceasta, social-democrații au mari speranțe că vor termina ghinionul celor 20 de ani fără președinte din partidul lor – de la Ion Iliescu.
» Citește continuarea pe pagina autorului