Pe 21 iunie, este solstitiul de vara in emisfera nordica, adica este cea mai lunga zi din an. Tot atunci, este Ziua Mondiala a Soarelui. Marcheaza inceputul verii astronomice. De acum, ziua se scurteaza, devenind egala cu noaptea, la echinoctiul de toamna.
Solstitiul de vara a fost, din cele mai vechi timpuri, prilej de bucurie si sarbatoare, fiind legat de momentul strangerii recoltei. La inceput, serbarea coincidea cu data solstitiului, adica 21 iunie. Mai tarziu, ceremonialul, fiind considerat de catre biserica drept pagan, a fost mutat pe 24 iunie — ziua dedicata Sfantului Ioan Botezatorul.
Denumirea de solstitiu provine din limba latina si inseamna „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc in fiecare an a provocat numeroase mituri si superstitii, de-a lungul timpului. In credinta populara se spune ca solstitiul de vara este favorabil unor magii puternice, care isi pot pune amprenta pozitiva asupra unor schimbari in dragoste, prosperitate sau sanatate.
Solstitiul de vara 2018. Legende si superstitii
Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului.
Solstitiul de vara era in vechime si un prilej de gasire si folosire a apei magice.
Imbaierea in lacuri sau rauri avea un efect curativ, dar constituia si un ritual de renastere. In unele regiuni, spalatul cu roua adunata in ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar in altele, imbaierea in apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii.
Pentru celti, anul nou incepea atunci cand vechiul dragon era ucis si aparea un alt dragon. Druizii, preotii din regiunile celtice, sarbatoreau Alban Heruin, solstitiul de vara, situat la jumatatea intervalului de timp dintre echinoxul de primavara (Albam Eiler) si echinoxul de toamna (Alban Elfed). Acest festival al miezului de vara celebra apogeul Luminii, simbolizat uneori prin incoronarea “Regelui Stejar”, zeul cresterii anului. Solstitiul de vara era celebrat in mod traditional prin ospete in paduri, jocuri si mari focuri de tabara.
In China antica, ceremonialul solstitiului de vara consta intr-o sarbatoare dedicata pamantului, fortei feminine si pricipiului Yin. In vechea Galie, celebrarea solstitiului de vara era denumita “Sarbatoarea lui Epona”, dupa numele unei zeite a cailor, personificand fertilitatea, independenta si agricultura.
Triburile celtice, slave sau germanice sarbatoreau solstitiul de vara cu focuri de tabara. Noaptea solstitiului era specifica festivalurilor focului si magiei de dragoste, oracolelor iubirii si divinatiei. Se credea ca lanurile de cereale se vor inalta la fel de mult ca si inaltimea la care sareau peste foc cuplurile de indragostiti. Puterilor magice ale focului permiteau fetelor sa isi ghiceasca viitori soti.
In Suedia, un arbore al miezului de vara era inaltat si decorat in fiecare asezare. Satenii dansau in jurul lui, iar femeile se imbaiau intr-un rau. Ritualul avea menirea de a aduce ploaia peste campuri.
Anumite ritualurile legate de miezul verii par sa se regaseasca in majoritatea culturilor. Solstitiul de vara era o vreme a purificarii prin apa si foc, un timp cand spiritele pamantului si cerului paseau printre oameni. Puteau fi gasite comori imbelsugate in aur, iar zanele si vrajitoarele erau mai prezente decat in orice alta perioada a anului. Peste campuri erau purtate torte in scopul indepartarii bolilor din grane, iar vitele erau trecute prin foc pentru a se izgoni fapturi asemanatoare vampirilor.
Solstitiu de vara 2018. Pregatirea de Sanziene
La romani, solstitiul de vara este legat de sarbatoarea Sanzienelor, din 24 iunie. Sanzienele sunt, in mitologia romaneasca, zane bune din clasa ielelor, dar care atunci cand nu le este respectata sarbatoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zane rele. Noaptea de Sanziene este inconjurata de o aura de mister si magie, fiind favorabila vrajilor si descantecelor de dragoste.
Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, in cazul in care erau gasite dimineata acoperite de roua. Florile culese de Sanziene, asezate sub perna in noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete sa isi vada in vis viitorul sot.
Festivitatea este dedicata Sanzienelor sau Dragaicelor, personaje mitice nocturne, care apar in cete (de obicei in numar impar), canta si danseaza pe campuri in noaptea premergatoare zilei Sfantului Ioan Botezatorul (23 spre 24 iunie). Ele umbla pe pamant sau plutesc prin aer, impart rod holdelor si femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor, apara semanaturile de grindina si vijelii. In anumite situatii, cand oamenii le nesocotesc ziua, Sanzienele pot deveni distructive: starnesc furtuni si vijelii, aduc grindina, lovesc pe cei nepasatori cu boala numita „luatul cu Dragaica”, lasa campurile fara rod etc.
In mitologia romana sunt cunoscute si sub alte denumiri, precum: Danse, Valve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vantoase, Zane, Domnite, Maiastre, Imparatesele Vazduhului si inca multe altele in functie de regiune.
Sanzienelor le place sa fie iubite. Se supara si pedepsesc daca nu le iubesti. Pot deveni la fel de rele si dusmanoase precum Ielele sau Rusaliile.
De momentul solstitiului de vara este legat si un ritual de transformare a unei bijuterii din aur in talisman norocos. Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent daca este un inel, o moneda sau pandativ.
Cu o zi inainte de solstitiu, bijuteria este pusa intr-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavanda, musetel, sunatoare), ce reprezinta elementul pamant.
In zorii zilei solstitiului de vara, se scoate obiectul de aur dintre ierburi si se pune intr/un vas cu apa curata, apon prin flacara unei lumanari galbene sau aurii. Astfel, bijuteria este purificata cu elementul focului. Cu flacara de la lumanare, se da foc ierburilor uscate din vas, lasandu-le sa arda si sa isi imprastie aromele.
De la mijlocul zilei si pana la apus, se lasa obiectul de aur intr-un loc sigur de afara, astfel incat sa fie sub lumina soarelui. Seara, tineti strans bijuteria intr-o mana, inchideti ochii si concentrati-va asupra dorintei cele mai arzatoare, apoi pronuntati dorinta cu glas tare, de 3 ori.
La final, se recita: „Fii vrajit si legat, cu noroc, dragoste si lumina; belsugul sa se reverse si energiile sa straluce. Asa sa fie”.
articolul integral pe www.bzi.ro