Românii care au avut de achitat credite ipotecare în ultimul an în funcție de ROBOR au plătit mult mai mult pentru achitarea ratelor comparativ cu persoanele care au luat împrumuturi similare, dar cu dobânda calculată în funcție de IRCC. O simulare pentru un credit ipotecar cu aceeași valoare arată o diferență de aproape 6000 de lei în defavoarea celor care au de achitat rate cu dobânzi calculate în funcție de ROBOR.
Simularea a fost realizată de Ziarul Financiar luând în calcul un credit ipotecar de aproape 70.000 euro (350.0000 lei), pe o perioadă de 30 de ani în funcție de cei doi indici privind dobânzile. Persoana care are creditul legat de IRCC a achitat cu 6.000 de lei mai puțin comparativ cu o opersonă cu un ipotecar cu aceeaşi valoare şi maturitate, dar legat de ROBOR.
La 31 iulie 2022 diferenţa între rata la un credit ipotecar legat de ROBOR şi rata la un credit ipotecar legat de IRCC era de peste 800 lei, în timp ce la 31 iulie 2023 diferenţa între rate era de sub 200 lei. În aceste condiţii, media sumei economisite pe un an de persoana cu credit legat de IRCC ar fi de aproape 6.000 lei – arată simularea.
Cine îi protejează pe clienții băncilor?
Într-o dezbatere organizată de Banca Națională privind posibilitatea ca atribuțiile ANPC privind serviciile bancare să fie preluate de BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a ridicat problema dacă este în ordine ca BNR să se ocupe atât de surpavegherea băncilor cât și de protecția clienților acestora.
„Întrebarea este următoarea: e bine să fie sub acelați acoperiș? De fapt, asta este întrebarea, așa cum Bundesbankul a încercat să rezolve problema… Nu, nu, nu… Supravegherea prudențială afară… Eu trebuie să mă ocup numai de inflație pentru că asta este obsesia nemților, să fie inflația scăzută. Tot ce înseamnă supraveghere în afara Bundesbankului”, a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a adus câteva argumente
„Să ne ocupăm de protecția consumatorilor. Dar stați puțin, protecția consumatorilor e chiar conflictuală cu protecția băncilor că acolo pe cine protejăm noi, în esență, când protejăm? Micii depunători – ei sunt cei mai neprotejați și sunt și mulți. Când ai o criză bancară, în România ai 10 milioane de mici depunători, iar la o criză bancară trebuie să-i acoperi. Ce, am uitat ce s-a întâmplat în `99, în 2000?”, a mai spus Mugur Isărescu.