Reclamă prea mult şi abuziv pacienţii, sau Colegiul Medicilor judecă plângerile la adresa cadrelor din spitale cu prea multă înţelegere? Dintr-un total de 62 de reclamaţii făcute în ultimul an la Iaşi, doar 4 au fost soluţionate în favoarea pacienţilor, şi acelea sancţionate cu avertisment. Adică doar un procent de 6%. Este puţin, dar Iaşul stă oarecum mai bine: media naţională a dosarelor soluţionate pozitiv pentru pacient este de numai 3,5%. Care sunt domeniile cu cele mai multe plângeri?. De ce se plâng în general pacienţii? Ce spune şeful Colegiului Medicilor Iaşi despre acestea? Dar preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor?
Anul trecut, la Colegiul Medicilor (CM), filiala Iaşi, au fost depuse 62 de reclamaţii cu privire la desfăşurarea actului medical. Dintre acestea, un număr surprinzător de mic, doar patru, au fost soluţionate în favoarea petenţilor, şi doar cu avertisment. Adică, în procent, doar 6%. Reprezentanţii Colegiului susţin că numărul mic de avertismente este influenţat de faptul că, în general, reclamaţiile sunt făcute de oameni nemulţumiţi de sistemul de sănătate, sau pe baza unor probleme de comunicare medic – pacient, probleme care nu ţin însă de competenţa celor de la CM.
Expertize din afara judeţului
Explicaţia ar fi că există o concepţie conform căreia Colegiul Medicilor rezolvă orice caz, indiferent dacă ţine de actul medical sau de probleme administrative. „Orice reclamaţie la noi începe cu reclamarea condiţiilor proaste din spital, de unde deducem că pacientul este nefericit, este foarte tracasat de circuitul şi de birocraţia din medicină, care pe fondul unei boli capătă o dimensiune mult mai mare. Pe acest fond, pacienţii vin cumva cu aşteptări negative, şi astfel se derulează lucrurile. Noi însă nu analizăm astfel de aspecte; ne uităm mai întâi dacă e o vină administrativă sau dacă e a doctorului, adică dacă doctorul putea să facă mai mult în condiţiile date. De cele mai multe ori remarcăm că sunt probleme de comunicare, adică pacientul are percepţia că s-a produs o greşeală medicală. Noi aici local nu decidem dacă a fost sau nu o greşeală medicală, întotdeauna cerem expertiză“, a explicat dr. Liviu Oprea, preşedintele CM, filiala Iaşi. Acesta a mai explicat că, de la preluarea mandatului, de la finalul anului 2015, s-a încercat ca procesul să fie cât mai transparent, de aceea în cazul celor care reclamă greşeli medicale, se cere o expertiză din partea unui alt colegiu din ţară. În majoritatea cazurilor însă se demonstrează că nu s-au produs greşeli medicale în condiţiile date.
Domeniile cu multe plângeri
Cu toate acestea, cele mai afectate specialităţi sunt obstetrica-ginecologia şi chirurgia. „Expertizele sunt cerute prin intermediul altor colegii din ţară, de obicei uitându-ne ca expertul respectiv să aibă experienţă în acel tip de act medical care s-a desfăşurat. Ceea ce reprezintă o problemă este că în foarte multe situaţii pacienţii nu înţeleg cu adevărat dimensiunea actului medical, poate atitudinea unui medic mai obosit îi face să creadă că s-a produs o greşeală medicală, care nu este atestată de experţii pe care îi utilizăm noi. Probabil noi ar trebui să depunem mai mult efort în a explica oamenilor ce presupune un act medical“, a completat medicul ieşean. Situaţia este asemănătoare şi la nivel naţional, conform datelor centralizate de Colegiul Medicilor din România, în anul 2016 au fost înaintate de către pacienţi 684 de reclamaţii cu privire la săvârşirea actului medical, dintre care 160 au ajuns în atenţia Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor, în 23 dintre cazuri fiind date avertismente sau mustrări, iar în trei cazuri hotărându-se excluderea. Practic, au fost soluţionate în favoarea petentului doar circa 3,5% din dosare. Reprezentanţii CM Iaşi au mai precizat că în ultima perioadă a crescut şi numărul de oameni care fac parte din comisia de jurisdicţie, tocmai pentru a scurta timpul de rezolvare a unei reclamaţii. „Avem două deziderate: să avem cât mai puţine plângeri, apoi să vedem ce putem face noi în scop preventiv. Când am preluat mandatul, existau reclamaţii nerezolvate de câţiva ani, acum nu mai există această situaţie. Am luat toate măsurile care puteau fi luate, pentru că nu e bine nici pentru cel care reclamă, nici pentru cel reclamat. Trebuie luată o decizie şi timpul trebuie să fie cât mai scurt“, a conchis dr. Liviu Oprea.
Pacienţii reclamă aspecte care nu ţin de Colegiul Medicilor
Reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), Vasile Barbu, susţine că procentul cazurilor rezolvate în Iaşi se încadrează în limite normale, asemenea procentului existent la nivel naţional. Acesta susţine că problema este că majoritatea pacienţilor ajung să reclame probleme care nu ţin de competenţa celor de la Colegiul Medicilor. „De exemplu, reclamă că medicul de familie nu a avut timp să îl consulte decât zece minute, însă aici nu este o chestiune legată de comportamentul profesional, ci e una administrativă. Într-adevăr, pacientul ar fi vrut să asculte mai multe sfaturi de la medic, însă nu a mai avut timp pentru că praxisul are un anumit program. Medicul a dat o notă explicativă, iar CM nu a mai aplicat nicio sancţiune pentru că nu era de competenţa lor să judece o chestiune pur administrativăl“, a precizat Vasile Barbu, preşedintele ANPP. De asemenea, acesta mai spune că majoritatea cazurilor sesizate sunt cele care se petrec în interiorul unităţilor medicale, pacientul reclamând de exemplu că medicul i-a precris un anumit medicament care nu există în spital. De asemenea, rudele reclamă că pacientul a decedat pentru că nu i s-ar fi făcut operaţia la timp, ulterior dovedindu-se că operaţia a fost întârziată nu din cauza medicului, ci din cauza faptului că unitatea medicală nu a putut asigura în timp util efectuarea investigaţiilor de care medicul avea nevoie. În acest sens, aparţinătorii sau pacienţii direct implicaţi au ajuns să li se adreseze celor de la ANPP pentru a li se face dreptate, aici existând avocaţi şi mediatori care preiau cazurile.