Gindrovel Dumitra este medic de familie în comuna Sadova din județul Dolj. A devenit cunoscut după ce i-a convins pe toți părinții din localitatea lui să își vaccineze copiii, în timpul epidemiei de rujeolă izbucnite în anul 2016. Actuala epidemie de rujeolă, declarată săptămâna trecută de Ministerul Sănătății, îl găsește pe Gindrovel Dumitra fără niciun caz de rujeolă printre pacienții săi în ultimii 17 ani și cu toți copiii din listă vaccinați. Cum a ajuns însă România să declare a doua epidemie de rujeolă în decurs de 7 ani? Ce lecții nu am învățat după precedenta epidemie, soldată cu moartea a 64 de copii, majoritatea nevaccinați?
Încercăm să aflăm răspunsurile împreună cu dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Reamintim că Ministerul Sănătății a declarat, marțea trecută, epidemie de rujeolă la nivel național, după ce, anul acesta, s-au înregistrat în total aproape 2.000 de cazuri de îmbolnăvire în 29 de județe. Predecenta epidemie de rujeolă din România a fost declarată în septembrie 2016, la un număr mai mic de cazuri decât acum – 675 de cazuri se înregistraseră în acel an în 23 de județe – dar atunci muriseră și 3 copii din cauza bolii.
De ce autoritățile au declarat epidemie de rujeolă dacă în ultima săptămână a lunii noiembrie s-au înregistrat 192 de cazuri? „Rujeola e cea mai contagioasă boală”
Multă lume se întreabă de ce autoritățile au declarat epidemie de rujeolă la nivel național, în condițiile în care, în ultima săptămână a lunii noiembrie (cele mai recente date centralizate de INSP) s-au înregistrat în România 192 de cazuri de îmbolnăvire, dintre care 59 în București.
Răspunsul este simplu: rujeola este cea mai contagioasă boală și poate fi, practic, de 10-18 ori mai contagioasă decât boala COVID-19, care a declanșat o pandemie: „Ca să înțelegem mai întâi cu ce boală stăm de vorbă: rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infectocontagioase. Iar aici, ca să avem un termen de comparație și să se înțeleagă, am să amintesc de acel număr bazal de reproducere despre care vorbeam în pandemie. Dacă avem o persoană bolnavă într-o comunitate, acest număr bazal de reproducere ne indică numărul persoanelor la care transmite boala acea persoană bolnavă. La COVID-19, inițial, acest număr a fost 2 și a tot oscilat: 1 – 2 – 2 și ceva. Practic, o persoană care se îmbolnăvea de COVID-19 îmbolnăvea alte două. Ei bine, în cazul rujeolei, numărul bazal de reproducere este 16-18. Ceea ce înseamnă că o persoană care are boala o transmite altor 16-18 persoane, care la rândul lor se îmbolnăvesc. Este cel mai mare număr bazal de reproducere”, arată dr. Gindrovel Dumitra.
continuare AICI