Internetul a „luat foc” în ultimele zile de reacții și îngrijorări, după apariția unor informații despre un posibil focar de hantavirus, alimentând discuții despre o eventuală nouă pandemie. Iașul nu este însă străin de acest virus, având în ultimii 20 de ani aproximativ 30 de cazuri de hantavirus.
Specialiștii de la Spitalul Clinic „Parhon” precizează că nu este vorba despre un „virus mortal”, așa cum este numit uneori în mediul online, și că riscurile majore apar în special atunci când pacienții, deși prezintă simptome clare, ajung prea târziu la medic.
Valul de îngrijorare a fost alimentat de un incident recent petrecut pe o mică navă de croazieră din Oceanul Atlantic, unde trei persoane au murit și alte trei s-au îmbolnăvit în urma unei posibile infectări cu hantavirus. Cu toate acestea, medicii subliniază că astfel de situații sunt izolate și nu au amploarea unei pandemii precum COVID-19. (mai multe informațiiAICI)
Dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași, explică faptul că suntem departe de o pandemie precum cea de COVID-19, deoarece hantavirusul nu se transmite ușor pe cale aeriană și nu toate persoanele infectate dezvoltă boala.
„În primul rând, nu se transmite atât de ușor, nu se transmite pe cale aeriană. Este nevoie de ingestia sau contactul cu o cantitate suficientă de material, de virus. Al doilea motiv este că nu toate persoanele infectate dezvoltă boala, iar numărul pacienților diagnosticați în ultimii aproape 20 de ani este sub 50. Dacă ar fi fost vorba despre o epidemie, acest număr ar fi fost mult mai mare. 50 este un număr relativ limitat, ceea ce arată că expunerea este redusă”, a declarat dr. Nistor.
Medicul subliniază că cele mai multe cazuri de infecție cu hantavirus apar în rândul persoanelor din mediul rural, acolo unde contactul cu rozătoarele este mult mai frecvent. În practică, spune acesta, pacienții sunt fie oameni care trăiesc la țară și intră în contact direct cu șoarecii din gospodării sau grădini, fie persoane care au ales să petreacă timp în natură, la munte, în camping sau în zone izolate, unde expunerea accidentală la virus poate apărea fără să fie observată imediat.
„Soluția este, în general, aceeași, adică igiena riguroasă. Este important spălatul pe mâini înainte de a mânca sau de a bea, precum și spălarea atentă a fructelor și legumelor aduse din câmp sau culese din natură. Chiar și atunci când mergi la pădure sau la picnic, este recomandat să cureți bine alimentele pregătite pentru consum, inclusiv fructele și legumele, pentru a reduce riscul de contaminare”, a precizat medicul.
Dr. Nistor precizează că, de cele mai multe ori, virusul este contractat după ce o persoană intră în contact cu fecalele sau urina unui rozător, iar apoi își duce mâna la gură, facilitând astfel pătrunderea virusului în organism. Medicul subliniază că virusul nu se transmite pe cale aeriană și este necesară o cantitate suficientă de material viral pentru a produce infecția. De asemenea, contaminarea poate apărea și în cazul consumului de fructe sau legume care au fost în contact cu rozătoarele și nu au fost spălate corespunzător.
„Contaminarea nu este atât de ușoară. Este vorba, de regulă, de mâini murdare. Dacă lucrezi în pământ și nu te speli pe mâini, iar apoi mănânci, te poți infecta dacă acel pământ este contaminat cu urină sau fecale de șoarece. La fel și în cazul alimentelor nespălate corespunzător”, a explicat medicul.
Legat de simptome, medicul explică faptul că, după contactarea virusului, acestea pot apărea într-un interval de aproximativ 1 până la 8 săptămâni, cel mai frecvent în 2–4 săptămâni. Boala debutează, de regulă, asemănător unei gripe, cu dureri musculare, febră și stare generală alterată, urmând apoi o posibilă afectare a mai multor organe, precum ficatul, rinichii și plămânii.
„Simptomele sunt asemănătoare unei gripe foarte puternice, cu dureri musculare, febră și stare generală de rău accentuată, ulterior apărând modificări ale analizelor, inclusiv hepatice și renale. De asemenea, pot fi afectate și probele hematologice, iar starea pacientului se poate degrada rapid, uneori fiind necesar suport de terapie intensivă”, a explicat dr. Nistor.
Întrebat despre posibilitatea transmiterii de la o persoană la alta, acesta a precizat că, în mod obișnuit, infectarea se face prin contactul cu urina, fecalele sau saliva persoanelor infectate.
Dr. Ionuț Nistor spune că, din cele aproximativ 30 de cazuri tratate la Iași în ultimii 20 de ani, o treime s-au soldat cu deces, iar diferența dintre pacienții care au supraviețuit și cei care nu au depins în mare măsură de rapiditatea cu care a fost pus diagnosticul. În unele cazuri, pacienții decedați aveau sub 50 de ani.
Medicul subliniază însă că o persoană tânără, fără alte comorbidități, care se prezintă la timp la medic și este diagnosticată precoce nu are, în general, motive de îngrijorare.
„Cu siguranță, pacientul mai fragil sau cu risc mai mare de deces este cel în vârstă și cu mai multe comorbidități. Dar nici pentru un pacient tânăr, în plină sănătate, boala nu este ușor de dus pe picioare. Nu se poate trata fără evaluare medicală și fără suport din partea unui spital specializat. De multe ori, o persoană fără patologii asociate consideră că este doar o gripă și ajunge prea târziu la medic”, a punctat medicul.
Medicul explică o confuzie frecventă din mediul online, și anume ideea că hantavirusul și leptospiroza ar fi aceeași boală. Deși pot avea simptome asemănătoare, acestea sunt afecțiuni diferite, transmise de specii distincte de rozătoare: hantavirusul este asociat în principal cu șoarecii, în timp ce leptospiroza este legată de șobolani, în special cei din zonele umede sau din subsolur…
Citește continuarea pe site-ul Ziarul de Iași