Numele țării noastre a fost pomenit, în forma actuală, pentru prima dată, în secolul al XIX-lea, devenind oficial de la jumătatea aceluiași veac. Cu toate acestea au existat variante ale numelui România și în Evul Mediu.
Țara în care locuim se numește, astăzi, România. A rămas cu aceleași granițe din anul 1946 și este un stat relativ tânăr în Europa. S-a format după Mica Unire din 1859 și a devenit stat independent recunoscut oficial după 1881. Cu toate acestea, teritoriul carpato-danubiano-pontic, acolo unde se află astăzi România, are o istorie îndelungată și zbuciumată. Când a apărut numele de România și în ce context, a fost un subiect de amplă cercetare și documentare, în arhive, făcute de numeroși specialiști. Totodată chiar numele dat acestui popor, români, a suscitat un major interes, mai ales în perioada justificării necesității independenței și mai apoi a României Mari.
Când a devenit România recunoscută oficial
Pe teritoriul României au trăit comunități umane încă din paleolitic. A fost o zonă de confluență, străbătut de numeroase popoare vechi sau inclus în diferite structuri administrativo-militare – de la Imperiul Roman și până la Țaratul Bulgar, Imperiul Bizantin sau Regatul Ungariei. Abia în secolul al XIV-lea, la est și la sud de Carpați s-au format primele structuri politice românești independente, purtând numele în istoriografie de Principatele Românești – Moldova și Țara Românească. Cel mai probabil, în Evul Mediu, Țara Românească purta numele de Valahia.
Începând cu veacul al XV-lea, cu câteva întreruperi marcate de domniile unor voievozi războinici, Principatele au plătit tribut Imperiului Otoman și au fost incluse ceva mai târziu și în sistemul lor de vasalitate, cu obligații militare, dar mai ales economice.
Propriu-zis, Principatele Române s-au aflat până către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o formă sau alta, sub control otoman. Unificarea celor două Principate a avut loc în 1859, după războiul Crimeii dintre ruși și turci, un prilej unic și nesperat în istoria românilor.
Inițial statul nou format s-a numit Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, ulterior, în 1862 primind denumirea de Principatele Unite Române. Abia după constituția din 1866, noul stat se va numi oficial, în documente, România, așa cum se precizează chiar la articolul I. Noul stat își va obține independența, 12 ani mai târziu, în urma războaielor ruso-turce din Balcani, în perioada 1877-1878. Abia în 1881, la Berlin, independența Regatului României a fost recunoscută oficial.
continuare AICI