Planetele stâncoase, cum ar fi Pământul nostru, ar putea fi mult mai frecvente decât se credea anterior, potrivit unei noi cercetări publicate în revista Science Advances.
Studiul sugerează că, atunci când sistemul solar s-a format, o supernovă din apropiere l-a „îmbăiat” în raze cosmice care conțineau ingredientele radioactive necesare pentru a forma lumi stâncoase și uscate. Acest mecanism ar putea fi omniprezent în galaxie.
Se crede că planetele de tip terestru se formează din planetezimale (obiecte compuse din rocă și gheață) care au fost uscate la începutul istoriei sistemului solar.
Acest proces a necesitat multă căldură, care a provenit în principal din dezintegrarea radioactivă a radionuclizilor cu viață scurtă (SLR), cum ar fi aluminiul-26.
Modelele care explică supernovele ca fiind singura sursă a acestor SLR-uri nu pot egala cu exactitate cantitatea de nucleotizi găsită în meteoriți, scrie Phys.org.
Implicații profunde pentru căutarea vieții în Univers
Pentru a furniza suficient material radioactiv, supernova ar fi trebuit să fie atât de aproape de sistemul solar incipient încât ar fi distrus discul de praf și gaze unde se formau planetele.
Pentru a rezolva acest mister,
» Citește continuarea pe pagina autorului
