Unele studii recente au asociat o dietă bogată în alimente ultraprocesate cu un risc crescut de boli de inimă, diabet de tip 2, depresie și demență. În timp ce discuțiile se concentrează adesea pe impactul negativ al acestor alimente, pot exista unele excepții care merită explorate, potrivit Yahoo Life.
Cele mai multe alimente care se găsesc în magazinele alimentare au trecut printr-o formă de procesare. Maxine Yeung, dietetician și antrenor de sănătate și wellness certificat, a cerut, pentru Yahoo Life, opiniile unor specialiști pentru clarificarea diferențelor dintre alimentele procesate și cele ultraprocesate și rolul pe care fiecare îl poate juca într-o dietă sănătoasă.
Alimentele procesate vs. alimente ultraprocesate
Nu există definiții standardizate pentru alimentele „procesate” și cele „ultraprocesate”. Potrivit Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), alimentele procesate sunt orice alimente modificate față de forma lor naturală prin metode precum tocarea, încălzirea, congelarea, pasteurizarea și stoarcerea sucurilor.
Potrivit sistemului de clasificare NOVA, alimentele procesate implică adăugarea de sare, ulei, zahăr sau alte substanțe pentru a conserva și a face alimentele mai apetisante (slănina, conservele de legume, fasole și pește; fructele în sirop; pâinea și brânza proaspăt făcute etc).
În schimb, alimentele ultraprocesate (UPF) sunt ambalate ca opțiuni gata de consum sau de încălzire și conțin, de obicei, mai multe ingrediente fabricate, cum ar fi aditivi (conservanți, stabilizatori, potențiatori de aromă, agenți de încărcare etc.), zaharuri, grăsimi (în special grăsimi saturate) și sare. În această categorie intră iaurturile aromatizate, sucurile, gustările ambalate, sucurile carbogazoase, carnea procesată, tăițeii instant etc). De aici se naște și întrebarea dacă aceste alimente ultraprocesate sunt bune sau rele pentru sănătate.
continuare pe adevarul.ro