Cercetătorii americani care urmăresc modelele meteorologice menite să prezică evoluţia vremii avertizează că urgia iernii s-ar putea dezlănţui peste emisfera nordică în ianuarie şi februarie, sau chiar începând din ultimele zile ale lui decembrie, din cauza unei posibile destabilizări a vortexului polar.
Drept urmare, după un decembrie relativ blând din punct de vedere meteorologic, în lunile ianuarie şi februarie s-ar putea înregistra valuri de frig şi căderi masive de zăpadă. Ce este vortexul polar? Cu siguranţă, termenul vortex polar nu e nou – el a fost definit prima oară în 1853. Iar de existat, vortexul „există, într-o formă sau alta, de cel puţin 4,5 miliarde de ani“, spune Jeff Kiehl, cercetător principal la Centrul Naţional pentru Cercetări Atmosferice din Boulder, Colorado. A fost explicat de meteorologi abia în ultimele decenii şi apare în literatura de specialitate din 1950 încoace. Însă el ajuns să fie foarte cunoscut pe scară largă abia în ultimii ani, devenind o vedetă în reţelele de socializare în timpul gerurilor din ianuarie 2014. Vortexul polar este însă o prezenţă permanentă: e vorba de o masă de aer de presiune scăzută care se învârteşte în sens contrar acelor de ceasornic deasupra Polului Nord. Şi Polul Sud are un vortex, însă acesta se învârteşte în sens orar, sensul rotaţiei fiind determinat, ca şi în cazul ciclonilor, de efectul Coriolis. În mod uzual, un vortex polar are un diametru de circa 1.000 de kilometri, iar ca altitudine el este localizat în troposfera medie şi superioară, adică la 5-6 kilometri deasupra Polului, şi se întinde până în stratul atmosferic superior, adică până în stratosferă. În centrul şi dedesubtul vortexului se află masele de aer polar, extrem de reci, pe care vortexul le ţine sub control. Vortexul poate fi văzut şi ca un zid care împiedică aerul rece polar să coboare spre latitudini mai mici, peste Europa şi America de Nord. Cum influenţează vortexul starea vremii Periodic, vortexul slăbeşte, din cauza unui fenomen numit încălzire stratosferică bruscă (SSW – Sudden Stratospheric Warming) şi a unui aport de căldură dinspre ocean, favorizat de suprafaţa tot mai mică a gheţurilor arctice. Ca urmare vortexul este destabilizat: fie slăbeşte în intensitate şi este deplasat de deasupra Polului, fie chiar se sparge în două, trei sau mai multe vortexuri mai mici şi mai slabe. În ambele situaţii, vortexul nu mai poate reţine masa de aer polar deasupra Arcticii, iar aceasta se revarsă spre latitudini mai mici, provocând valuri de frig de durată în Europa şi America de Nord. În ceea ce priveşte efectele asupra vremii din regiunile temperate ale emisferei nordice, unde se află şi România, un vortex puternic înseamnă o iarnă normală, cu obişnuitul cocktail de ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri şi chiar viscole moderate sau scurte perioade geroase. Însă un vortex destabilizat, care lasă aerul arctic să pătrundă spre latitudini sudice, înseamnă ninsori abundente şi viscole severe, dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul unei ierni grele. Vortexul polar se destabilizează Acesta este scenariul avansat de cercetătorii americani care urmăresc mai multe modele de prognoză meteorologică. Mai exact, aceste modele prognozează că vortexul polar puternic observat de-a lungul lunii decembrie va slăbi brusc în ultimele zile ale lunii sau la începutul lui ianuarie. „Modelele prevăd apariţia unui fenomen SSW în 10-12 zile“, transmitea pe 18 decembrie, pentru site-ul weather.com, dr. Amy Butler, specialist în studiul atmosferei de la Institutul pentru Ştiinţe ale Mediului de la Universitatea din Colorado. Dr. Butler a mai precizat că există şi un alt model climatologic care a prevăzut încă de la începutul lunii noiembrie apariţia acestei destabilizări atmosferice.
continuare pe www.adevarul.ro