NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Poliție

Lăcomia de hiene a băncilor i-a lăsat pe unii ieșeni și fără casă şi fără bani

Dezvăluiri din interior: legea dării în plată scoate la iveală poveşti dramatice ale unor familii care s-au împovărat la bănci pentru a-şi cumpăra o casă, dar şi o lăcomie incredibilă, de adevărate „hiene“, în cazul băncilor.  

O familie din Iaşi a reuşit, recent, să dea în plată un apartament cu două camere către bancă, fiind unul dintre puţinele cazuri din judeţ soluţionate pe cale amiabilă, fără a se ajunge la judecată. Trist este că, trăgând linie, familia care a dat casa băncii a plătit până acum instituţiei peste valoarea acesteia. Bancherii sunt însă duplicitari atunci când vine vorba de respectarea legii dării în plată. O respectă atunci când împrumutaţii au plătit deja sume exorbitante pentru casele pe care le pierd, însă o consideră ilegală în speţele care nu sunt satisfăcătoare financiar pentru ei.„Ziarul de Iaşi“ a aflat, din interior, ce motive invocă reprezentanţii băncilor pentru a întârzia darea în plată, unele de-a dreptul revoltătoare. 150 de ieşeni au aflat deja pe pielea lor, ei judecându-se cu băncile.

O familie din Iaşi a reuşit să dea în plată un apartament după ce creditul contractat de la bancă a explodat din cauza instabilităţii cur­sului leu-franc elveţian. Cei doi soţi au cedat apartamentul în baza Legii 77/2016, cunoscută sub numele de „Legea dării în plată“, după ce au plătit băncii o sumă cel puţin egală cu valoarea actuală a imobilului.

Cazul ieşenilor scoate la iveală modul duplicitar în care băncile tratează legea dării în pla­tă:acceptă actul normativ atunci când beneficiile materiale sunt con­sistente, însă îi neagă legalitatea atunci când banii încasaţi deja pentru rate sunt cu mult sub valoarea imobilelor. Astfel se face că aproape 150 de familii din Iaşi se luptă în instanţă cu băncile pentru acceptarea dării în plată, ca­zurile acceptate de bănci fiind extrem de puţine.

Exemplul I: Banca Transilvania acceptă darea în plată

S.L şi I.L, de 36, respectiv 37 de ani, sunt din Iaşi şi au doi copii minori. Unul dintre soţi lucrează în sistemul bugetar, iar în anul 2007 cei doi au decis să contrac­teze un împrumut la Volksbank(bancă preluată, între timp, de Ban­ca Transilvania) pentru a-şi achiziţiona un apartament. Au ales un apartament cu două camere, de 50 mp, a cărui valoare era de circa 60.000 de euro. Soţii au plătit din banii lor un avans de 12.000 de euro, pentru restul sumei contractând, pentru25 de ani, un credit ipotecar. La fel ca mii de alţi români din acea perioadă, soţii L. au decis ca moneda de schimb a creditului lor să fie francul elveţian (CHF). Potrivit BNR, în 2007 cursul acestei monede a fluc­tuat între 1,9 şi 2,2 lei. În pri­mă fază, rata a fost stabilită de bancă la 612 CHF, în care a fost inclus şi controversatul „comision de risc“ impus de Volksbank. În urma unui litigiu, cei doi ieşeni au obţinut în instanţă înlăturarea aces­tui comision, rata lor rămâ­nând la 440 CHF. Raportat la această sumă, de pildă, în 2007, rata era de aproximativ 950 de lei.

A urmat însă criza financiară, scăderile de salarii cu 25% din sistemul bugetar românesc, dar şi scumpirea excesivă a francului elveţian, care în 2012 ajunse la un maxim de 3,7 lei, acum fiind aproape 4,2 lei. În economia familiei L., cu 700 de lei mai mult decât plăteau la începutul împrumutului. În acelaşi an 2012 apar şi primele probleme cu plata ratelor, pentru ca, în 2014, banca să demareze procedura de executare silită. Aceasta procedură a mers pe două paliere:tentativa de valorificare a apartamentului şi poprirea a o treime din veniturile salariale ale familiei. În urma unor acţiuni intentate în justiţie, familia a reuşit să suspende valorificarea imobilului, iar la începutul lunii iunie, prin intermediul unei socie­tăţi de avocaţi, a solicitat darea în plată a imobilului. Cererea a pri­mit acceptul băncii, şi darea în plată s-a realizat pentru suma de 78.000 de franci elveţieni. Familia estimează însă că, adunând avansul, ratele plătite şi sumele poprite din salariu, ar rezulta o sumă cel puţin asemănătoare valorii apartamentului.

„Considerăm că în­cheie­rea actului de dare în plată a fost procedura cu efectele cele mai bune în vederea stingerii creanţei pe care o are Banca Transilvania împotriva debitorilor în cauză“, ne-a spus avocata Georgiana Grierosu, din cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Iacob & Asociaţii“, firma ce i-a repre­zentat în instanţă pe cei doi soţi.

Exemplul nr. 2: Banca Transilvania refuză darea în plată

În ultima perioadă, aceeaşi Bancă Transilvania care a acceptat darea în plată a apartamentului celor doi soţi, precum şi alte bănci, au intentat zeci de procese împo­triva unor ieşeni care au solicitat darea în plată a locuinţelor. Chiar dacă, în anumite situaţii, foarte puţine, băncile acceptă să preia apartamentele, preluare ce se face în baza legii dării în plată, atunci când situaţia este nefavorabilă, entităţile bancare spun că mai multe articole din aceeaşi lege nu sunt conforme cuConstituţia. Şi deschid procese. 

Potrivit unei contestaţii a Băn­cii Transilvania, obţinută de „Zia­rul de Iaşi“, reprezentanţii băncii cer instanţei să sesize Curtea Constituţională şi să suspende procedura de dare în plată până ce judecătorii le soluţionează cererea.

Printre motivele invocate de bancheri:

„Normele criticate în­calcă principiul de rang constituţional prevăzut de art. 15, alin. 2 din Constituţie, principiu care, în redactarea actuală a legii fundamentale, nu comportă nicio excepţie în materie civilă. Astfel, neretroactivitatea legii constituie una dintre primele garanţii sta­tale împotriva arbitrariului şi un fundament al încrederii particularilor în sistemul de drept“, se arată în contestaţia Băncii Tran­silvania.

În traducere liberă, ei con­sideră că legea dării în plată, adoptată în 2016, nu ar trebui să se aplice în cazul creditelor luate în trecut. Asta deşi experţii juridici au stabilit contrariul.

Ce alte chichiţe mai invocă băncile

Pe lângă solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale, regăsită în toate contestaţiile băncilor, reprezentanţii acestora se leagă şi de presupuse încălcări ale con­diţiilor legii dării în plată de către consumatori.

În prezent, la Jude­cătoria Iaşi sunt înregistrate 147 de litigii între bănci şi consumatori ce au ca obiect legea dării în plată. Majoritatea sunt contestaţii înaintate de bănci. În şapte dintre aceste dosare, consumatorii sunt reprezentaţi de avocata ieşeană Irina Mindirigiu. Aceasta ne-a explicat că reprezentanţii băncilor invocă adesea faptul că persoanele care vor să dea în plată locuinţele nu ar îndeplini cumulativ două dintre condiţiile stabilite de lege: destinaţia de locuinţă a imobilului dat în plată şi necondamnarea consumatorului printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită darea în plată.

„Însă, înlăuntrul termenului de 10 zile de la primirea contestaţiei, niciuna dintre băncile contestatoare n-a fost interesată în a lua legătura cu împrumutaţii pentru a verifica dacă într-adevăr ar exista vreo condiţie care să nu fie îndeplinită de către aceştia. Sunt şi situaţii în care băncile au acceptat, de bunăvoie, darea în plată, e adevărat, puţine la număr, dar există, şi precedentul este creat. Acest lucru s-a întâmplat şi în cazul imobilelor deja valorificate de către bănci prin vânzarea lor la licitaţie publică“, ne-a explicat Irina Mindirigiu.

 

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Advertisements
Loading...

Related posts

Bărbat din Todirești găsit spânzurat în casa părinților

Oana Cordoneanu

Cercetat de polițiști pentru că a spart geamurile vecinului și i-a dat foc la rufe

Oana Cordoneanu

Bătaie generală într-un bar din Cristeşti. Un bărbat a ajuns la Neurochirurgie

Oana Cordoneanu

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site