Odată cu trecerea de la un anotimp la altul, agenții patogeni, gazdele și mediile de viață se schimbă, toate, în moduri complicate, care îi fac pe oameni mai mult sau mai puțin predispuși la dezvoltarea diferitelor afecțiuni. În sezonul rece, infecțiile respiratorii sunt cele care atacă organismul. Care sunt aceste infecții, cum se transmit și cine are un risc mai mare de îmbolnăvire?
Toamna și iarna, aerul rece și reducerea luminii solare afectează negativ capacitatea noastră de a evita infecțiile respiratorii. Temperatura scăzută și umiditatea asociate cu aceste anotimpuri fac ca virusuri precum SARS-CoV-2, de exemplu, să se mențină active și infecțioase mai mult timp.
Respirarea aerului mai rece schimbă modul în care funcționează sistemul imunitar, slăbindu-l, iar faptul că oamenii nu mai au parte de la fel de multă vitamina D în aceste perioade (pielea produce vitamina D folosind razele ultraviolete B ale soarelui) contribuie, de asemenea, la o reducere a răspunsului imunitar în fața agenților patogeni. În plus, oamenii stau mai mult înăuntru decât afară, așa că devine mai ușor ca infecțiile respiratorii să se transmită de la o persoană la alta.
Care sunt infecțiile respiratorii de sezon? Tipuri și diferențe
Infecțiile respiratorii de sezon sunt de mai multe tipuri, des întâlnite fiind răceala obișnuită și gripa. Între manifestările virusurilor există și asemănări (durerea în gât și tusea, de exemplu, care apar și în caz de răceală, și în caz de gripă, dar și la pacienții cu COVID-19), dar și deosebiri (febra și scurtarea respirației, de exemplu, sunt simptome care nu apar în caz de răceală).
Răceala
Răceala obișnuită este o infecție virală a nasului și a gâtului (tractul respirator superior), care poate afecta atât copiii, cât și adulții, cam o dată – de două ori pe an. Răceala poate fi cauzată de aproximativ 200 de virusuri, însă vinovatele sunt de, de obicei, rinovirusurile.
Gripa
Gripa este o infecție virală care atacă sistemul respirator (nas, gât, plămâni) și este cauzată de unul dintre virusurile gripale. Există trei tipuri de virusuri gripale – A, B și C -, tipurile A și B provocând epidemiile anuale de gripă, mai ales tipul A.
Bronșita acută
Bronșita acută este o infecție virală contagioasă, mai precis o inflamație a căilor respiratorii care provoacă tuse și exces de mucus. Afecțiunea este cauzată de obicei de un virus, dar poate fi provocată, în cazuri mai rare, și de bacterii sau de fungi.
Pneumonia
Pneumonia este o infecție a plămânilor care poate fi cauzată nu doar de virusuri, ci și de bacterii sau fungi și care face ca sacii de aer ai plămânilor să se inflameze și să se umple cu lichid sau puroi.
COVID-19
COVID-19 este o boală respiratorie provocată de infectarea cu virusul SARS-CoV-2 (sindrom acut respirator sever coronavirus 2), descoperit în 2019 și care a dus la o pandemie globală, declarată oficial în martie 2020.
Cum se transmit infecțiile respiratorii de sezon?
Infecțiile respiratorii se transmit în același mod, prin tuse, strănut sau atingerea unor suprafețe comune; particulele virale de la o persoană bolnavă ajung astfel la persoanele sănătoase și le infectează.
Răceala
Răceala comună se transmite foarte ușor de la o persoană bolnavă la una sănătoasă – particulele virale ale bolnavului se răspândesc rapid prin tuse sau strănut și sunt apoi inhalate de o altă persoană. Infecția virală se poate răspândi și atunci când o persoană bolnavă atinge o suprafață (cum ar fi o clanță sau un întrerupător) pe care apoi o atinge o persoană sănătoasă, care își va duce ulterior mâna la nas sau la gură.
Răceala poate fi transmisă și de persoanele asimptomatice (care nu au simptome și deci nu știu că au boala), cu câteva zile înainte să se declanșeze răceala, iar bolnavul este contagios atâta vreme cât are simptome. Perioada de incubație este de 1-3 zile, adică aceasta este perioada care trece de la expunerea la virus până la apariția simptomelor.
Gripa
Virusurile gripale se transmit în principal prin picăturile produse atunci când pacienții cu gripă tușesc, strănută sau vorbesc; aceste picături pot ajunge în gura sau nasul persoanelor din apropiere (până în 2 metri) și pot fi inhalate în plămâni. Mai rar, o persoană se poate îmbolnăvi de gripă atingând o suprafață sau un obiect cu particule gripale pe el și apoi atingându-și gura, nasul sau, eventual, ochii.
Bolnavii de gripă sunt mai contagioși în primele 3-4 zile de la debutul bolii, dar sugarii și persoanele cu sistem imunitar slăbit pot fi contagioase mai mult de șapte zile. Perioada dintre momentul în care o persoană este infectată și debutul simptomelor este de 1-4 zile.
Bronșita acută
Și bronșita acută este adesea transmisă tot prin picături microscopice produse atunci când un bolnav vorbește, strănută sau tușește, dar se poate transmite și prin strângerea mâinii sau prin alte tipuri de contact fizic cu o persoană care are infecția.
Pacientul cu bronșită acută este contagios în perioada de incubație și atât timp cât are simptome. Perioada de incubație durează aproximativ 3-4 zile după expunerea la virus.
Pneumonia
La fel ca restul infecțiilor virale despre care am discutat, și pneumonia se răspândește adesea prin tuse, strănut sau atingere.
În cazul pneumoniei, perioada de incubație este de 2-5 zile, iar boala se transmite până la dispariția simptomelor.
COVID-19
Virusul SARS-CoV-2 se transmite de la persoana bolnavă la cea sănătoasă dacă cele două se află la o distanță mică (sub 2 metri), prin particulele virale care ajung în gura sau în nasul interlocutorului când bolnavul vorbește, tușește, strănută sau cântă.
COVID-19 se poate transmite și de către persoane asimptomatice. Pentru virusul SARS-CoV-2, perioada de incubație este de 6-7 zile.
Simptomele infecțiilor respiratorii
- Simptomele răcelii sunt, de cele mai multe ori, nasul înfundat și secrețiile nazale (care pot deveni galbene sau verzui), strănutul, durerea în gât, ochii apoși, tusea, durerea de cap și starea de oboseală.
- În caz de gripă, pot fi prezente toate aceste simptome ale răcelii, în afară de strănut, și, în plus, persoana se confruntă cu febră sau frisoane, dureri articulare sau musculare, dificultăți de respirație și, uneori, diaree sau vărsături.
- Simptomele bronșitei acute sunt tusea, cu sau fără mucus, durerea în piept, durerea în gât, o senzație de oboseală, cefalee ușoară, dureri corporale ușoare.
- Bolnavii de pneumonie prezintă simptome precum tuse, dificultăți de respirație, durere în piept, febră mare, frisoane, ritm cardiac mărit, transpirație abundentă, pierderea poftei de mâncare și stare generală de rău.
- Pacienții infectați cu virusul COVID-19 pot observa toate simptomele răcelii și ale gripei, cu excepția strănutului și, în plus, este foarte probabil că vor remarca și lipsa gustului și a mirosului.
Categorii de populație cu sensibilitate crescută la infecții respiratorii
- Deși toată lumea este expusă riscului de răceală, copiii se confruntă mai des cu această infecție respiratorie decât adulții, deoarece sistemul lor imunitar nu este matur și deoarece au contacte fizice strânse cu alți copii la școală sau la grădiniță. Un copil poate să fie răcit în mod normal de 6 până la 10 ori pe an, față de un adult care poate avea cam două răceli pe an.
- Persoanele cu risc mai mare de a dezvolta complicații gripale includ copiii mici, cu vârste sub 5 ani (dar mai ales cei sub 6 luni), vârstnicii (persoane peste 65 de ani), rezidenții azilurilor și ai altor instituții de îngrijire pe termen lung, gravidele și femeile care abia au născut, persoanele cu sistemul imunitar slăbit și cele care suferă de boli cronice (diabet, boli de inimă, obezitate etc.).
- Bronșita acută este mai frecventă la persoanele cu alergii, sinuzită cronică sau boli de plămâni, dar și la fumători.
- Un risc crescut de pneumonie îl au pacienții cu boli pulmonare, cum ar fi astmul, bronșiectazia, fibroza chistică sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC).
- Persoanele cu sensibilitate crescută la infecția cauzată de virusul SARS-CoV-2 sunt vârstnicii, femeile însărcinate, pacienții cu sistem imunitar slăbit sau cei care au trecut printr-un transplant, precum și persoanele cu obezitate, boli autoimune, tulburări de sânge, cancer, diabet, hipertensiune, boli de inimă, renale, hepatice sau neurologice.
Cum poți preveni infecțiile respiratorii?
- Spală-te bine pe mâini cu apă și săpun pentru cel puțin 20 de secunde înainte de masă, după ce ai folosit toaleta și după ce ai atins suprafețe comune (clanțe, uși de lift, bare de autobuz etc.).
- Nu îți atinge gura, nasul și ochii cu mâinile murdare.
- Consumă des alimente care te ajută să ai un sistem imunitar cât mai solid (citrice, kiwi, ardei gras roșu, broccoli, usturoi, ghimbir, spanac, iaurt, migdale, turmeric, ceai verde).
- Fii cât mai activ fizic, măcar 30 de minute de cinci ori pe săptămână (mergi pe jos în pas alert, mergi cu bicicleta, joacă-te cu animalul de companie, dansează etc.).
- Dormi suficient. Deși mare parte dintre adulți constată probleme frecvente cu somnul, acest lucru nu este normal. Un organism odihnit este mai bine pregătit pentru a combate infecțiile respiratorii. Dacă măsurile obișnuite pentru un somn odihnitor – masă ușoară seara și un ceai de plante pentru relaxare, evitarea cofeinei și alcoolului, renunțarea la statul pe telefon cu o oră înainte de culcare – nu funcționează, e indicat să ceri sfatul medicului de familie.
- Vaccinează-te. Există vaccinuri pentru a preveni simptomele grave în gripă și COVID-19, iar perioada ideală pentru vaccinare este luna octombrie.