NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Național

În urmă cu trei decenii, azi era defilare. Ce loc are în istorie “23 August”?

Pionieri şi muncitori scoşi la defilare, demonstraţii militare şi coloane nesfârşite, flori şi eşarfe fluturate, steaguri roşii şi tricolore, portrete ale liderilor comunişti, cântece patriotice şi revoluţionare – aşa ar fi arătat ziua de 23 august acum trei decenii. Ziua Naţională a României în regimul comunist, un eveniment cu multiple valenţe istorice, a devenit victimă a uitării colective, spun istoricii.

 

“Supralicităm, iar apoi uităm”

La 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Germania nazistă şi intra în sfera de influenţă a URSS. Mareşalul Ion Antonescu, alături de mai mulţi miniştri, era arestat din ordinul regelui Mihai, iar România era, cel puţin la nivel declarativ, o ţară democratică. Abia în 1948, 23 august este proclamată drept zi naţională, după ce regele fusese forţat să abdice în favoarea Partidului Comunist.

Profesorul universitar Petronel Zahariuc, decanul Facultăţii de Istorie (Universitatea “Al.I. Cuza”), plasează evenimentele din acea în zi într-un top al celor mai importante momente din istoria românilor. Decanul critică atitudinea de astăzi, când noilor generaţii le este permisă o “nedreaptă uitare”. “Chiar dacă a fost supralicitat în regimul comunist, evenimentul are în continuare o importanţa mare pentru destinul ulterior al neamului românesc. Dacă ar fi să fac un top, pe primele poziţii s-ar număra momentul 1 decembrie 1918 – Marea Unire, 24 ianuarie 1859 – Unirea cea Mică, Independeţa proclamată pe 9 mai 1877, redobândirea Basarabiei şi a Bucovinei şi, apoi, ziua de 23 august. Sunt momente care se leagă de istoria secolelor XIX – XX, lucruri importante care ne ţin şi astăzi cu gândul că poate vreodată Basarabia şi o parte din Bucovina vor reveni în graniţele statului român. Acum este pe nedrept uitată acea zi, că aşa facem noi. Supralicităm, iar apoi uităm şi nu mai explicăm noilor generaţii importanţa unor evenimente”, ne-a spus Petronel Zahariuc.

Nu este singurul moment istoric a cărui importanţă a fost uitată, mai spune profesorul. Conform acestuia, pe lista “nedrepăţiţilor” mai poate fi trecut Mihai Viteazul, dar şi Răscoala Ţărănească din 1907. “După ce am exagerat şi am ridicat prea mult importanţa unor evenimente, facem invers şi uităm de existenţa lor”, încheie decanul Facultăţii de Istorie.

“Nu este o sărbătoare specifică”

Istoricul Adrian Cioflâncă, pe de altă parte, atrage atenţia asupra multiplelor semnificaţii din jurul zilei de 23 august. Astfel, dacă iniţial era văzută ca o comemorare militară dedicată în special armatei sovietice, din anii ‘60 – odată cu naţionalizarea regimului comunist – a fost “revendicată” în mitologia naţională. “După 1989, – îmi aduc aminte din întâlnirile de la Academie, de la diferite conferinţe şi din Parlamentul României -, discuţiile despre 23 august au fost subordonate dezbaterilor despre Antonescu şi rolul lui în istoria noastră. S-a discutat mai puţin despre 23 august ca eveniment şi ce greutate are în istoria recentă. S-a oferit o nouă perspectivă pe durată lungă asupra momentului 23 august, fiind evident că alianţa dezastruoasă cu Germania nazistă trebuia abandonată de mai devreme, ca să nu spunem că n-ar fi trebuit să existe deloc”, comentează Cioflâncă.

Pentru alţi specialişti istorici, 23 august rămâne o dată importantă în calendarul istoric al românilor din secolul XX, dar fără a-şi găsi un loc în rândul sărbătorilor naţionale. “Nu este o sărbătoare specifică, nici nu are cum, în condiţiile politizării excesive de după 1947. Eu resping lectura voluntaristă a celor care leagă 23 august de instaurarea regimului comunist din România. Actul în sine a fost extrem de important în acea perioadă de sfârşit al celul de-al Doilea Război Mondial. Şi, pentru moment, el a dat multor români speranţa revenirii la normalitatea unei democraţii politice”, detaliază Ovidiu Buruiană, director executiv al Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului.

De la “insurecţie armată”, 23 august a devenit “revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antiimperialistă”. Mai apoi, 23 august a fost prilej pentru desfăşurarea megalomaniei lui Ceauşescu, iar astăzi, evenimentul a rămas doar în amintirea celor care, odată, luau parte la petrecerile muncitoreşti.

sursa Ziarul de Iasi

Citește și: {loadposition articlescategoryload}

 

Advertisements

Related posts

Dosar Electronic de Sănătate pentru fiecare asigurat, din aprilie

Redacția

Ce spun avocații: Pot fi concediate sau trimise în șomaj tehnic angajatele gravide în timpul epidemiei COVID-19?

Redacția

Evaluarea Națională 2020, sesiunea specială. Subiecte la Limba și literatura română

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site