La prima vedere, conturile naționale financiare par un document tehnic, destinat economiștilor. În realitate, ele spun o poveste mult mai simplă și mai importantă: cine economisește în România, cine se împrumută, cine finanțează pe cine – și cât de sănătoasă este economia în ansamblu.
Raportul anual privind Balanța de plăți și poziția investițională internațională publicat vineri de Banca Națională este, în esență, o radiografie a fluxurilor de bani din economie: între firme, bănci, stat, populație și restul lumii
O economie care crește încet și trăiește din consum
În 2024, economia României a crescut cu doar 0,9%, un ritm modest, comparabil cu cel din zona euro. Creșterea nu a venit din investiții sau din exporturi, ci aproape exclusiv din consum.
Salariile mai mari, pensiile recalculte și diversele scheme de sprijin au împins cheltuielile populației în sus. Investițiile, în schimb, au scăzut abrupt (-12%), pe fondul dobânzilor ridicate, al incertitudinii politice și al întârzierilor în atragerea fondurilor europene.
Cu alte cuvinte, România a mâncat mai mult, dar a construit mai puțin.
Firmele: puține investiții, multă prudență
Companiile nefinanciare au ajuns, per ansamblu, într-o poziție fragilă. Sectorul firmelor are un necesar net de finanțare – adică se împrumută mai mult decât economisește – echivalent cu 1,8% din PIB.
» Citește continuarea pe pagina autorului