În fiecare zi, milioane de oameni desfășoară activități fundamentale pentru funcționarea societății – cresc copii, îngrijesc părinți vârstnici, gătesc, curăță, administrează gospodăriile. Totuși, aceste activități sunt în mare parte invizibile din punctul de vedere al principalului indicator economic: Produsul Intern Brut. Această „economie invizibilă” ridică întrebări esențiale despre modul în care ne măsurăm bunăstarea și care sunt activitățile cu adevărat valoroase pentru societate.
PIB-ul: o măsură incompletă a realității economice
Produsul Intern Brut, cea mai utilizată măsură a producției economice, se bazează pe o premisă fundamentală: singura modalitate obiectivă de a decide cât de valoros este ceva pentru societate este să observăm prețul de piață al acelui lucru. Această viziune „capitalistă” presupune că, având în vedere diversitatea de preferințe umane, piața este singurul arbitru credibil al valorii.
Principiul de bază al PIB-ului este simplu: măsoară valoarea totală a bunurilor și serviciilor finale produse și tranzacționate legal într-o economie, într-o perioadă dată. Criteriul esențial este existența unei tranzacții economice măsurabile. Fără plată, nu există preț; fără preț, nu există înregistrare în PIB.
Această practică de a număra doar activitățile comercializate creează însă distorsiuni majore, făcând ca o mare parte din activitățile economice reale să fie invizibilă.
» Citește continuarea pe pagina autorului