Deși stringența reducerii deficitului bugetar este recunoscutӑ unanim, efortul politic de ȋndeplinire a acestui obiectiv pare tot mai anesteziat de impasul atingerii unui consens, ȋntr-o coaliție formatӑ din 4 partide cu viziuni economice diferite, scrie economistul Laurian Lungu într-un text de opinie transmis HotNews.
Dupӑ alegerile prezidențiale, decidenții politici au ales sӑ aplice rapid un pachet de creșteri de taxe și apoi sӑ aștepte, ȋn speranța cӑ evoluția economiei ȋi va ajuta sӑ evite tӑierile de cheltuieli necesare – creșterea peste mӑsurӑ a acestora fiind cauza principalӑ a adâncirii deficitului bugetar. Aceastӑ abordare a politicii fiscale ne-a adus astӑzi ȋntr-un alt ‘cul-de-sac’.
La ȋnceputul lunii iunie publicam un articol cu un potențial set de mӑsuri, inclusiv proiecții detaliate pânӑ ȋn anul 2031. Principiile erau simple, creșteri de taxe indirecte – care ar fi adus venituri imediate la buget – coroborate cu plafonarea contribuțiilor din alte activitӑți, reducerea acestora cu 1 pp, menținerea taxelor pe capital, i.e. dividende – toate acestea vizând protejarea consumului – și, ȋn mod imperativ, reducerea cheltuielilor bugetare.
Laurian Lungu. Foto: Inquam Photos / George Călin
Era un pachet care avea o abordare economicӑ, și nu una contabilӑ,
» Citește continuarea pe pagina autorului