Cetățenii străini, dar și firmele din județul Iași care îi angajează, stau sub lupa polițiștilor ieșeni de imigrări. Anul trecut au fost emise în județul Iași 96 de decizii de returnare cu termen de plecare voluntară, termene care, dacă nu sunt respectate, se poate ajunge chiar și la îndepărtarea sub escortă. Cine sunt și de unde vin acești „indezirabili” la Iași?
Deși Serviciul pentru Imigrări al Județului Iași nu gestionează la fel de multe cazuri ca în București, unde numărul de decizii de returnare emise anul trecut este de aproape opt ori mai mare, sau ca în Ilfov, cu un număr de decizii mai mare de patru ori, emite un număr semnificativ de decizii față de alte Servicii pentru Imigrări din țară. Comparativ, în Vrancea și Covasna au fost doar 4 decizii de returnare emise anul trecut. Aceste decizii sunt măsuri prin care autoritățile constată șederea ilegală a străinilor și stabilesc obligația acestora de a părăsi România într-un termen specificat, de obicei de 15 sau 30 de zile, în funcție de circumstanțe.
Străini prinși că stau ilegal în județul Iași
Tot pe parcursul anului trecut, în urma controalelor făcute de polițiștii de imigrări ieșeni, au fost prinși 51 de cetățeni străini care stăteau ilegal în județul Iași, cei mai mulți dintre ei fiind din Republica Moldova, Pakistan și Maroc. Datele sunt prezentate în Analiza activității Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) în anul 2023, iar aceste cifre, deși nu foarte mari comparativ cu situația din alte județe, indică totuși o prezență semnificativă a străinilor în regiunea noastră. Iașul, deși este un județ de frontieră, nu se confruntă cu fluxuri mari de imigranți ilegali ca alte orașe. Totuși, atrage străini din diverse motive, inclusiv educaționale și economice.
Recent, „Ziarul de Iași” arăta că în economia locală sunt aproximativ 4.000 de muncitori străini, apelând la forță de muncă de peste graniță aproape 1.400 de angajatori din județul Iași. Dacă ne uităm peste datele prezentate de IGI, comparativ cu alte județe, Iașul se situează într-o zonă intermediară, nici printre județele foarte afectate, dar nici printre județele mai puțin afectate de problema șederii ilegale a străinilor.
Câte decizii de returnare au fost în alte județe
În ceea ce privește deciziile de returnare cu termen de plecare voluntară, dacă anul trecut s-au emis în județul Iași 96 de decizii de returnare, în Capitală s-au emis 806, iar în județul Ilfov 388, în timp ce în Ialomița au fost emise 311 decizii de returnare cu termen de plecare voluntară, după cum mai reiese din datele prezentate de IGI în document. Urmează Constanța, cu 309 decizii de returnare (7,8%), și Sibiu, cu 169 de decizii (4,2 %) în același an. Cele mai puține decizii de returnare vedem că au fost înregistrate în județele Vrancea și Covasna, cu câte 4 decizii fiecare în anul 2023.
Principalele motive pentru emiterea deciziilor de returnare
La nivel național, polițiștii de imigrări au identificat cel mai frecvent șederi ilegale în rândul străinilor, înregistrând 1.166 de cazuri anul trecut (29,3%). De asemenea, au revocat vize în 933 de cazuri (23,4%), iar în 773 de situații (19,4%) străinii au solicitat ei înșiși returnarea. Autoritățile au refuzat prelungirea dreptului de ședere în 689 de cazuri (17,3%) și au revocat drepturile de ședere în 284 de cazuri (7,1%) în 2023, după cum reiese din documentul IGI, consultat de „Ziarul de Iași”.
Ce înseamnă decizia de returnare și de ce contează? Ce se întâmplă dacă nu respecți termenul?
Decizia de returnare constituie actul administrativ prin care IGI constată şederea ilegală pe teritoriul României a străinului şi stabilește obligaţia acestuia de returnare, precum şi termenul pentru plecarea voluntară, se explică pe site-ul instituției.
Decizia de returnare pentru străini în România se aplică atunci când șederea devine ilegală, când se constată ședere ilegală sau depășirea perioadei legale de ședere, și în caz de revocare sau refuz de prelungire a dreptului de ședere. Termenele de executare încep de la comunicarea deciziei, iar contestațiile pot fi depuse în termen de 10 zile la curtea de apel competentă. În caz de nerespectare a deciziei, pot fi luate măsuri de îndepărtare sub escortă. Străinii au obligația să părăsească țara în 15 sau 30 de zile, în funcție de circumstanțe, iar decizia poate fi suspendată în anumite cazuri justificate.
Care sunt județele în care au fost depistați străini că stau ilegal
IGI a făcut și un Top 5 județe în care au fost depistați cei mai mulți cetățeni străini în situații ilegale, iar Iașul, cu 51 de străini depistați, se află mult sub nivelul județelor de frontieră și al capitalei. Pe primul loc este Arad, cu 1.649 (32,2%) de depistări anul trecut, cei mai mulți dintre străini provenind din Bangladesh, Pakistan și Sri Lanka, urmat de București, cu 767 (15%), Timiș – 364 (7,1%), Dolj – 329 (6,4%) și Constanța – 247 (4,8%).
Cei mai puțini au fost depistați în Harghita, mai exact 9 străini în situații ilegale pe tot parcursul anului trecut. Datele reflectă faptul că județele de la frontiera de vest sunt cel mai afectate, acestea reprezentând 53,3% din depistările în județele de frontieră și 35,5% din totalul depistărilor, după datele IGI. O explicație ar fi că sunt străini ce caută să ajungă în vestul Europei, nu să se stabilească în România.