Cercetătorii au reușit să secvențieze genomul gripei spaniole, o pandemie care a ucis până la 100 de milioane de oameni între 1918 și 1920. Descoperirea a fost posibilă datorită unui plămân conservat aparținându-i unui tânăr de 18 ani care a murit în Zurich pe 15 iulie 1918, în timpul primului val al pandemiei.
Conform noului studiu, virusul prezenta deja o serie de mutații care îi sporeau capacitatea de a infecta celulele umane și îi creșteau semnificativ letalitatea, chiar din primele luni ale răspândirii sale. Deși pandemia din 1918 rămâne cea mai mortală epidemie de gripă A din istoria cunoscută, studierea virusului la peste un secol distanță vine cu dificultăți majore. În primul rând, gripa A își păstrează informația genetică sub formă de ARN, care se degradează mult mai rapid decât ADN-ul. În plus, țesuturile existente care conțin urme ale virusului au fost conservate în substanțe precum formalina, care compromit analizarea ARN-ului.
Totuși, folosind un nou protocol de secvențiere ARN, cercetătorii au reușit să extragă și să analizeze genomul gripei spaniole din plămânul tânărului decedat. Deși cel mai devastator val al pandemiei a fost cel de toamnă, când virusul a suferit mutații ce i-au crescut agresivitatea,
» Citește continuarea pe pagina autorului