Pentru unii, vederea încețoșată apare treptat, aproape pe nesimțite. Pentru alții, simptomele devin supărătoare încă de la primele modificări ale vederii. Totuși, nu orice cataractă trebuie operată imediat.
Când apar primele semne ale cataractei, majoritatea pacienților au aceeași întrebare: „Este momentul să mă operez?”.
Pentru unii, vederea încețoșată apare treptat, aproape pe nesimțite.
Pentru alții, simptomele devin supărătoare încă de la primele modificări ale vederii. Totuși, nu orice cataractă trebuie operată imediat.
Am stat de vorbă cu Prof. Dr. Dorin Chiseliță, medic primar oftalmolog, pentru a înțelege cum se ia această decizie și ce riscuri presupune amânarea.
Cataracta simptomatică: criteriul decisiv pentru operație
Medicul explică faptul că indicația de operație este ceea ce numește „cataracta simptomatică”, acea formă a bolii care modifică viața de zi cu zi a pacientului.
„Indicația majoră pentru operația de cataractă este atunci când simptomele afectează stilul de viață și de muncă. Când pacientul nu mai poate funcționa la fel ca înainte, atunci discutăm despre oportunitatea intervenției chirurgicale”, subliniază el.
Pentru a ilustra acest aspect, medicul specialist oferă două scenarii aparent paradoxale. Primul: o persoană activă, de 60 de ani, cu acuitate vizuală de 0,8 (adică 80%).
„Chiar dacă procentul pare bun, pacientul are indicație de operație, pentru că simptomele generate de cataractă îi influențează negativ viața profesională.”
În schimb, o persoană de peste 80 de ani, cu o acuitate vizuală mai scăzută, de 0,4, dar fără simptome supărătoare, poate foarte bine să nu necesite (sau să nu solicite) intervenția.
„Dacă pacientul nu se plânge de nimic, iar cataracta nu îi alterează rutina, nu operăm doar pentru că există o cifră pe hârtie.”
Decizia nu este matematică, ci adaptată stilului de viață și nevoilor vizuale reale.
Când operația nu este recomandată
Există situații în care chirurgia nu vine cu beneficii.
„Nu operăm atunci când șansele de recuperare vizuală sunt nule sau minime”, explică medicul.
Situațiile sunt legate de boli oculare asociate care compromit ireversibil vederea.
De asemenea, uneori, pacientul își imaginează că operația de cataractă îi va rezolva probleme care nu țin de cataracta în sine.
„Dacă rezultatul estimat este sub așteptările pacientului, este de datoria noastră să explicăm că alte afecțiuni – ale corneii, retinei, ale nervului optic – limitează succesul funcțional postoperator.
O altă situație în care operația nu e indicată este atunci când „pacienții au așteptări mult mai mari decît rezultatul estimat. Dacă ochiul prezintă și alte afecțiuni, cataracta este doar o parte din problemă”.
Aceste cazuri pot fi operate dacă medicul explică clar care sunt cauzele scăderii vederii, iar pacientul înțelege și acceptă limitele reale ale rezultatului funcțional.
Ce se întâmplă dacă pacientul amână operația
Ce se întâmplă dacă pacientul amână intervenția? Răspunsul specialistului este ferm:
„Cataracta nu dispare. Ea progresează”.
Cu cât se întârzie momentul operației, cu atât aceasta poate deveni mai dificilă, recuperarea poate dura mai mult, iar riscul complicațiilor crește.
În forma ei avansată, cataracta poate împiedica chiar vizualizarea altor structuri ale ochiului, ceea ce complică suplimentar evaluarea preoperatorie și implicit actul medical.
continuare pe ziaruldeiasi.ro