„Ziarul de Iaşi“ a evaluat activitatea celor 25 de parlamentari ieşeni, din anul care a trecut. Au fost luate în calcul iniţiativele legislative, interpelările sau declaraţiile politice. Unii dintre aleşi nu au trecut de punctul din oficiu. Parlamentarii aflaţi la putere au primit, în general, note mici. Aceştia au avut o marjă de mişcare redusă, deciziile în USL fiind luate centralizat. În fruntea catalogului sunt deputaţi şi senatori din Opoziţie.
Pentru mulţi dintre parlamentarii ieşeni, 2013 a reprezentat un an de vacanţă. Unii abia dacă au trecut prin Parlament, alţii aflaţi la primul mandat încă nu s-au obişnuit cu noua meserie. Alţii, mai experimentaţi, cunosc deja drumul spre tribuna Camerei Deputaţilor sau Senatului şi ştiu când şi ce să spună pentru a apărea în faţa reflectoarelor. O altă categorie este reprezentată de specialişti, care nu ţin discursuri, ci redactează legile cu care se vor lăuda colegii. Totodată, un cabinet parlamentar bine structurat poate furniza deputatului „muniţia“ pentru a ieşi în faţă, chiar dacă activitatea se rezumă la simple vorbe goale. Un catalog al activităţii celor 25 de reprezentanţi ai ieşenilor în Parlament poate cu greu să reflecte exact efortul depus de aceştia pentru electoratul din colegiile lor. Pe de o parte, reprezentanţii USL, aflaţi la putere, nu pot ieşi din limitele impuse de disciplina de partid. Deciziile în USL se iau centralizat, marja de manevră a parlamentarilor fiind redusă. De partea cealaltă, cei din opoziţie au mai des prilejul de a ieşi la rampă pentru a critica deciziile majorităţii sau pentru a cere alocarea de fonduri, părând astfel mult mai activi decât cei aflaţi la putere.
Neculai Răţoi – 4
Activitatea deputatului din colegiul 5, Neculai Răţoi, este similară cu a vecinului din colegiul 4. S-a adresat colegilor de 29 de ori pe parcursul primului an de mandat. O dată pentru a depune jurământul, iar de 28 de ori ca soldat disciplinat al partidului care l-a trimis în Parlament. Majoritatea intervenţiilor sale au fost îndreptate împotriva PDL, a lui Mihai Răzvan Ungureanu sau a preşedintelui Traian Băsescu. În acest an, Răţoi nu şi-a găsit timp să vorbească în Parlament despre Paşcani. În locul lui au făcut-o Viorel Blăjuţ care a cerut continuarea lucrărilor la barajul de la Lunca Paşcani sau Petru Movilă, pe acelaşi subiect. Niciuna din cele 30 de iniţiative legislative semnate de Răţoi nu îi aparţine în exclusivitate. Una din propunerile sale legislative, la care au participat şi alţi 6 deputaţi, a vizat declararea ca nelucrătoare şi a zilei de 21 mai. Într-o altă propunere legislativă, Răţoi şi 7 colegi solicitau ca unele din resursele subsolului, cum sunt rocile utile, apele minerale sau cele geotermale, să nu mai aparţină statului, ci localităţilor pe raza cărora se află. Răţoi ar fi putut reprezenta la fel de uşor şi colegiul 5 din Harghita sau Maramureş, întrucât nici despre acestea nu a vorbit în Parlament. Nota 4, pentru că, deşi relativ vizibil în Camera Deputaţilor, Răţoi pare să fi uitat cine l-a trimis acolo.
Grigore Crăciunescu – 3
Ajuns la a doua experienţă parlamentară, deputatul liberal Grigore Crăciunescu şi-a păstrat ritmul de lucru din primul său mandat. A luat cuvântul de 25 de ori în 21 de şedinţe, făcând 16 declaraţii politice, a propus 9 reglementări legale şi a adresat patru interpelări miniştrilor. Crăciunescu s-a făcut remarcat mai ales prin intervenţiile sale atipice. A protestat împotriva posibilei legalizări a căsătoriei între persoane de acelaşi sex, invocând Biblia. A cerut reintroducerea pe stema României a Coroanei de Oţel, argumentând prin faptul că alte republici din Europa nu au avut nicio reţinere în a păstra coroana pe stemă. A reamintit colegilor deputaţi de victimele comunismului. Ca medic stomatolog, s-a ridicat împotriva sistării de către colegul său de partid Eugen Nicolăescu a decontării serviciilor de medicină dentară. Şi-a adus aminte de Iaşi cu ocazia amendamentelor la legea bugetului pe 2014 iniţiate de Fenechiu pentru susţinerea autostrăzii şi aeroportului. Crăciunescu a făcut vâlvă în vreo două rânduri, dar nu a demonstrat prin nimic că îi reprezintă în Parlament pe ieşenii din Nicolina, şi nu pe cei din Ciohorăni. Nota 3.
Florin Constantinescu – 6,5
La al doilea mandat, tot din partea PSD, se află şi Florin Constantinescu, iar activitatea acestuia în plen este comparabilă cu cea a lui Lazăr: 34 de luări de cuvânt, 16 declaraţii politice, 9 iniţiative legislative şi 94 de interpelări şi întrebări adresate Guvernului. Majoritatea întrebărilor şi interpelărilor vicepreşedintelui Senatului s-au referit la probleme ridicate de comunele din colegiul său. A cerut 118.500 lei pentru construirea unor toalete la şcoala din Moţca, 1,1 milioane lei pentru modernizarea unui drum comunal la Scobinţi şi încă 96.000 lei pentru instalarea unei central termice în şcoala din Sticlăria. Numai în lunile octombrie şi noiembrie, senatorul a înaintat 12 astfel de cereri către diverşi miniştri. Dacă s-ar fi alocat banii ceruţi de Constantinescu, în colegiul pe care îl reprezintă ar fi plouat în aceste două luni cu peste 10 milioane de lei. În majoritatea cazurilor, cererilor lui Constantinescu li s-a răspuns politicos că negocierile cu FMI sunt în curs şi în funcţie de rezultate se va avea în vedere cererea la fundamentarea bugetului pe 2014 sau că proiectul va primi finanţare în funcţie de disponibilităţile financiare existente. Constantinescu are meritul că, dintre senatorii ieşeni, a fost cel mai preocupat de problemele colegiului pe care îl reprezintă, făcându-i pe miniştri să înveţe unde se află pe hartă satul Borosoaia din Plugari sau satul Rădeni din Roşcani. Pentru stăruinţă, chiar dacă niciun ministru nu a spus până acum că dă Iaşului un milion de lei ca să scape de gura lui, Constantinescu poate revendica nota 6,5.
cititi articolul complet pe www.ziaruldeiasi.ro
Citește și: {loadposition articlescategoryload}