Legile de funcționare a serviciilor secrete, adoptate în anii ’90, nu prevăd nicio limitare a mandatelor șefilor, ceea ce lasă la discreția lor cât vor să stea în fruntea instituțiilor.
Hellvig a demisionat după 8 ani, Pahonțu (dreapta) se apropie de 18 ani de șefie FOTO Mediafax
În ultimul discurs în calitate de director al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig a atins tangențial una dintre problemele legate de funcționarea instituțiilor de acest profil: „pietrificarea în funcție”.
Remarca lui Hellvig bate spre una dintre problemele existente în legile de funcționare ale SRI, Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Paza și Protecție (SPP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Mai precis, faptul că nu e specificată lungimea unui mandat pentru cei care sunt în fruntea instituțiilor, demisiile fiind date doar pe bază de cutumă, după schimbarea președintelui statului care i-a numit sau în urma unor controverse.
De altfel, și procedurile de numire a șefilor diferă. Directorii SRI și SIE sunt numiți de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună, la propunerea preşedintelui României. În schimb, cei ai SPP și STS sunt numiți de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la propunerea președintelui acestuia,
» Citește continuarea pe pagina autorului