RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Social

ANALIZA LA RECE: Cu ce rămâne Iaşul după cel mai mare pelerinaj din România?

Specialiştii ieşeni cred că Sărbătorile Iaşului şi cele legate de celebrarea religioasă a Sfintei Parascheva ar putea fi un eveniment concentrat, gândit integral în colaborare de Primărie şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi din care să câştige pelerinii – având o experienţa completă turistică, pe lângă cea religioasă, cât şi bugetul local, Iaşul putând să profite din punct de vedere economic în acest sens. Însă, în ciuda unui interes ridicat din partea pelerinilor, venind aproape 200.000 de persoane din afara Iaşul în fiecare an ca să se închine la moaştele Sfintei Parascheva, primăria pare a se detaşa de evenimente, într-o mişcare ce pare a asculta argumentele celor care se plâng mereu că în această perioadă a anului Iaşul e aglomerat, numărul cerşetorilor creşte exponenţial, traficul este infernal, restul argumentelor contestând fundamentele religioase ale persoanelor care stau ore în şir la coadă pentru a se închina.

 

  

Veniturile Primăriei au scăzut la aproape un sfert din cele care erau acum şapte ani din activităţi economice desfăşurate de Sărbătoarea Iaşului, nu s-a mai organizat anul acesta „tradiţionalul bâlci“, cu tarabe şi parc de distracţii. Până şi Seara Valorilor nu a mai fost organizată în Sala Mare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“, ci la sediul Palatului Roznovanu. În acelaşi timp, hotelurile sunt pline până la refuz în această perioadă, indiferent de numărul de paturi în camere sau de preţurile oferite, iar pe străzile oraşului vin zeci de mii de persoane care ar vrea să viziteze obiectivele Iaşului, care sunt dispuse să cheltuiască bani, dar care sunt ignorate de toate strategiile implementate în acest moment. Mai ales în condiţiile în care reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au declarat pentru „Ziarul de Iaşi“ că sumele de bani primite din donaţii în această perioadă reprezintă o parte semnificativă a bugetului instituţiei pe un an de zile. Astfel, Mitropolia are mai mulţi bani care îi poate aloca pentru parohii sau acte de caritate, dar şi pentru investiţii în cabinete sau aparatură medicală, de exemplu.

O cooperare în tot Nord-Estul Moldovei

Florin Cîntic, istoric şi manager cultural, argumentează că Iaşul ar putea urma exemplul Greciei, care exploatează foarte bine ideea de a apropia un pelerinaj ecumenic de unul turistic, iar cei care vin să se închine la siturile religioase ale Eladei să devină, implicit, şi turişti ai Greciei. „Aşa cum am arătat încă din anul 2000, s-ar putea urma modelul grecesc care a construit pe bani europeni, sute de milioane de euro, un traseu de turism ecumenic şi de patrimoniu care atrage anual sute de mii de vizitatori. O strategie inteligentă, care ar utiliza excelenta expertiză care se vede la Facultatea de Geografie din Iaşi în materie de turism, ar putea lansa un astfel de proiect regional care să fie benefic pentru toţi. În privinţa brandului oraşului eu sunt ceva mai sceptic. Haideţi facem întâi ceva şi să lăsăm imaginea să se aşeze de la sine, nu să tot punem etichete pe care unii le înjură, iar alţii le dezlipesc imediat pentru a mai ciuguli şi ei un comision din eternele afaceri cu branduri imaginare“, a declarat Florin Cîntic. El argumentează că un astfel de dosar trebuie ferit de polemicele dintre atei, care înjură „pupătorii de moaşte“, şi habotnici. El propune ca un astfel de proiect să fie lansat şi susţinut de o asociaţie a consiliilor judeţene din Regiunea de Nord-Est, iar Mitropolia Moldovei să deţină autoritatea simbolică. „Există fonduri europene consistente, atât în administrarea Ministerului Dezvoltării, cât şi direct la Bruxelles, pentru restaurare, infrastructură, meşteşuguri tradiţionale, turism şi punere în valoare a monumentelor ecleziastice ortodoxe din regiune care aşteaptă a fi accesate“, a mai spus Florin Cîntic.

O experienţă religioasă greu de exploatat ?

Reprezentanţii Facultăţii de Geografie şi Geologie au precizat pentru „Ziarul de Iaşi“ că un astfel de proiect ar fi interesant de implementat, dar că, fiindcă nu au primit o propunere oficială din partea nimănui, nu doresc să comen­teze un eventual proiect. În acelaşi timp, conf.dr. Ilie Fârte, specialist în comunicare, de la Uni­ver­sitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, cre­de că, în acest moment, pelerinajul la moaştele Sfintei Parascheva este o experienţă aproape exclusiv religioasă. „Miile de creştini ortodocşi care sosesc în Iaşi din toate colţurile ţării vin, de fapt, la «Ocrotitoarea Moldovei» pentru a fi izbăviţi în mod supranatural de problemele lor. Experienţei religioase i se adaugă, probabil, una comercială şi, într-o măsură mult mai mică, una turistică sau culturală. Date fiind profilul pelerinilor care vin în Iaşi şi scopul primar care îi aduce aici, îmi este greu să-mi imaginez o mai bună exploatare a brandului «Sfânta Parascheva»“, a declarat conf.dr. Ilie Fârte. Acesta crede că pelerinajul ar trebui să rămână un eveniment eminamente religios, gestionat de autorităţile religioase.

Dezinteres la Primărie, încasările au scăzut la o treime

„Sărbătorile Iaşului“ au adus, de-a lungul timpului, venituri importante la bugetul local. Însă, în ultimii ani, fondurile au scăzut din cauza restrângerii amplasamentelor pentru comercianţi, iar avizele eliberate au fost într-un număr mult mai mic. Deocamdată, sărbătorile Iaşului sunt promovate la nivel naţional doar din perspectiva faptului că acestea se desfăşoară simultan cu sărbătoare religioasă. În acelaşi timp, principala problemă în organizarea sărbătorilor ţine de faptul că, aproape întotdeauna, municipalitatea gândeşte programul pe ultima sută de metri, fără să existe o evoluţie firească de la an la an. Totodată, prin restrângerea activităţilor, fără includerea unor manifestări de anvergură, creează premisele unei involuţii. În 2017, s-a încercat organizarea unei noi ediţii a „Street Food Festival“, dar ideea nu a mai fost pusă în practică. „Cheltuielile pentru organizare ar fi fost exagerate. Plus că organizatorii, la discuţiile iniţiale, au promis că susţin financiar anumite activităţi (concerte, scenotehnica), dar, ulterior, s-au răzgândit şi au solicitat să le susţină Primăria. Se depăşea cu mult bugetul alocat pentru organizarea evenimentului“, a explicat ieri purtătorul de cuvânt al municipalităţii, Sebas­tian Buraga. De remarcat că, de obicei, publicul află detalii despre organizarea sărbătorilor Iaşului cu doar câteva săptămâni înainte de desfăşurarea manifestărilor. În plus, decizia privind tipul de evenimente ţine exclusiv de municipalitate, fără ca publicul să fie implicat, deşi Primăria, cel puţin în mediul online, are pârghii prin care să consulte ieşenii. Un semnal bun în 2017 a fost renunţarea la unele manifestări contestate de către o parte a publicului, dar acestea nu au fost înlocuite cu alte evenimente care să aducă Iaşului o promovare consistentă.

Sursa www.ziaruldeiasi.ro Cătălin HOPULELE, Alex ANDREI

 

 

Related posts

„Azilele groazei” au generat controale masive la căminele de bătrâni din țară

Redacția

Ce au găsit pompierii chemați în Lespezi să scoată din fântână un cadavru

Marius Parteni

Tragedia şomerilor de peste 45 de ani

Redacția
Încarcă...