O poveste cum alta nu e, o poveste ca toate care ne fascinează și pe care n-o uităm. O astfel de poveste am găsit-o la Facultatea de Litere, pe strada Edgar Quinet 5. Într-un sertar uitat de vremuri și de oameni. Să nu uitați să căutați mereu prin sertare! Acolo s-a găsit Povestea care a schimbat generațiile. O spune Cristina Bogdan, Decanul de la Litere. Când ne-o spune? Astăzi, tocmai astăzi, când se împlinesc 160 de ani de la înființarea facultății și 30 de ani de la înființarea primei Facultăți de Comunicare și Relații Publice din România.

Cristina Bogdan Foto: Arhiva personala
Veniți la sărbătoare (programul e aici) și-ntrebați-o pe Cristina de scrisoare, de acest miracol al găsirii și regăsirii unei simple foi de hârtie. O simplă foaie cum altele nu-s. Întrebați-o cum era hârtia, cum era scrisul, ce culori avea, era pătată de cafea, avea aromă de parfum, hârtia era de dictando? Cum de Cristina n-a ignorat o simplă hârțoagă. Cum de o fi uitat-o acolo Tabarcea? Dar ea, Cristina, cum uită, cum își amintește, cum scrie ea acum notițe, acum după ce-a găsit că o hârtiuță,
» Citește continuarea pe pagina autorului


