Cauze principale: consumul de alcool şi fumatul în timpul sarcinii. „Alcoolul duce la apariţia sindromului alcool fetal, care este caracterizat de malformaţii cranio-cerebrale, scheletice, malformaţii ale sistemului nervos central şi cardiovascular“, arată dr. Alina Luca, şefa Clinicii de Cardiologie.
În fiecare an, în Clinica de Cardiologie de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ din Iaşi ajung peste 3.500 de copii din cauza afecţiunilor cardiace de care suferă. Mai exact, în anul 2016 au fost înregistrate în această clinică 4.560 de internări, iar în anul 2017 au fost 3.870 de internări, 80% dintre acestea reprezentând malformaţii congenitale cardiace.
Cea mai frecventă formă de malformaţie în rândul copiilor, în aproximativ 40% dintre cazuri, este defectul spetal ventricular, urmat de persistenţa de canal arterial şi defectul septal atrial, în aproximativ 10% dintre cazuri. Medicii pediatri precizează că aceste anomalii apar atât din cauza factorilor genetici, însă de cele mai multe ori sunt implicaţi factorii de mediu, fiind vorba despre factori care pot fi evitaţi în timpul sarcinii şi care au efecte nedorite asupra stării de sănătate a copiilor.
O principală cauză a apariţiei malformaţiilor congenitale cardiace o reprezintă consumul de alcool în timpul sarcinii, care este asociat cu efecte toxice asupra copilului, conducând la instalarea sindromului alcool fetal. „Alcoolul consumat în timpul sarcinii este asociat cu efecte dovedite asupra fătului, care duce la apariţia sindromului alcool fetal care este caracterizat de malformaţii cranio-cerebrale, scheletice, malformaţii ale sistemului nervos central şi cardiovascular“, a explicat dr. Alina Luca, şefa Clinicii de Cardiologie.
În cadrul clinicii există aproximativ 20 de cazuri de copii care s-au născut cu diferite malformaţii cardiace din cauza consumului de alcool. Un astfel de caz a fost înregistrat în luna septembrie a anului trecut în cadrul clinicii, când un copil născut de doar două săptămâni la Botoşani prezenta mai multe defecte la nivelul inimii, apărute pe fondul lipsei de oxigen.
Astfel, printre complicaţiile pe care le prezenta bebeluşul se număra disfuncţia diastolică ventriculară, precum şi cardiomiopatia hipetrofică predominant septală, defect care constă în îngroşarea anormală a muşchiului inimii. Miocardul îngroşat afectează sistemul electric al inimii, viaţa fiind pusă în pericol prin bătăi anormale ale inimii. Bebeluşul nu era singurul copil al familiei, acesta având şi alţi şase fraţi în vârstă de 18 ani, 16 ani, 14 ani, 13 ani, 9 şi 5 ani. Mama lui susţinea la acel moment că este singurul copil cu probleme de sănătate din familie.
Medicii au explicat că alcoolul consumat de către mamă în timpul sarcinii pune viaţa bebeluşului în pericol, fiind posibil ca aceasta să sufere un avort spontan, să nască prematur, sau să nască un copil mort sau cu diferite probleme de sănătate, în special malformaţii cardiace.
„Consumul de alcool în timpul sarcinii este unul dintre elementele cele mai teratogene (n.r. – care produce malformaţii, anomalii), afectând copiii şi dând multiple malformaţii, nu doar la inimă, ci şi la nivelul creierului. Indicat ar fi ca atât mama, cât şi tatăl, înainte cu cel puţin două luni înainte de concepere, să nu consume alcool, acelaşi lucru fiind valabil şi în timpul sarcinii“, a explicat atunci prof. dr. Constantin Iordache, medic primar cardiolog în cadrul clinicii. Conform specialiştilor, consumul de alcool este complet interzis, singura modalitate de prevenţie fiind renunţarea completă la alcool pe perioada sarcinii.
Şi fumatul este interzis în timpul sarcinii
În rândul factorilor care afectează dezvoltarea fătului se înscrie şi fumatul matern, aproximativ 25% dintre femeile însărcinate fiind fumătoare. Pentru a reduce riscurile afectării fetale, este recomandată renunţarea la fumat pe parcursul sarcinii cel puţin cu două luni înainte de concepţie, precum şi evitarea fumatului şi expunerii la fum de ţigară.
Direct implicate în creşterea riscului de malformaţii congenitale cardiace sunt şi anumite medicamente administrate în timpul sarcinii, cum ar fi medicamentele anticonvulsivante, antibioticele sau alte medicamente folosite pentru tratarea depresiei. De asemenea, dacă mama suferă de diabet zaharat există un risc crescut ca fătul să dezvolte malformaţii cianogene extrem de grave care trebuie operate în primele zile de la naştere.
„Riscul de dezvoltare a malfomaţiilor congenitale cardiace în rândul copiilor din mame diabetice este între 2,5 şi 12%, mai afectaţi fiind nou-născuţii din mame care au fost diagnosticate cu diabet insulinodependent preconcepţional. Cele mai întâlnite malformaţii la copiii din mame cu diabet zaharat sunt transpoziţia de vase mari, defect septal ventricular, cord stâng hipoplazic“, au explicat specialiştii pediatri ieşeni.
Aceştia susţin că în evidenţa clinicii se află şi două cazuri de copii cu malformaţii cardiace după ce mamele lor au fost expuse la toluen, lacuri sau vopseluri utilizate în industria mobilei.
70 de copii operaţi la Iaşi
Aproximativ 25% din malformaţiile cardiace sunt grave, necesitând intervenţii chirurgicale imediat după naştere sau în primul an de viaţă al copilului. Anul trecut au fost operaţi la Iaşi, la Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV), aproximativ 70 de copii, printre care şi nou-născuţi sau copii cu vârsta de sub un an. Astfel, aceştia nu au mai avut nevoie să fie transferaţi la Târgu Mureş pentru a trece prin operaţiile care le permit să trăiască.
„Intervenţiile se pot face şi în Iaşi, la IBCV unde există o echipă condusă de profesorul Tinică, în ultimii ani s-a extins şi vârsta la care s-a intervenit, fiind operaţi şi copii cu vârsta de sub un an, chiar şi de o lună“, a completat dr. Alina Luca. Prin proiectul „100 de inimi pentru 100 de copii“ al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“, derulat pe parcursul anului 2015, 75 de medici şi 160 de asistenţi medicali au fost formaţi în domeniul cardiologiei pediatrice. Astfel, în 2015 au fost operaţi aproximativ 130 de copii, operaţiile continuând şi în momentul de faţă.