Alegerile prezidențiale din luna mai readuc în atenție o problemă mai veche în societatea românească. Alegerea șefului de stat este întotdeauna scrutinul cel mai urmărit de cetățeni, lucru care se remarcă și din prezența mai ridicată la vot față de alte scrutine. Puterile șefului de stat sunt însă limitate de Constituție, context în care, după promisiunile făcute în campanie, electoratul ajunge să fie dezamăgit. Acest lucru nu descurajează însă candidații, care continuă să pluseze de fiecare dată.
FOTO Inquam Photos / Colaj
„Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, arată primul articol din Constituția României în privința atribuțiilor președintelui, pe care cetățenii urmează să îl aleagă pe 4 și 18 mai.
Potrivit Legii fundamentale a statului, președintele reprezintă statul în plan extern, având atribuții în politica externă și apărare. Este comandantul suprem al armatei și convoacă CSAT. De asemenea, numește premierul și promulgă legi.
Candidații la alegerile prezidențiale din luna mai par însă că se pregătesc mai degrabă pentru o funcție în vârful Executivului și nu pentru prima funcție în stat,
