Vorbind în direct la televiziune, președintele Macron, a încercat să arunce toată responsabilitatea crizei politice prin care trece Franța în primul rând pe partidul Reunirea Națională (RN), pe care l-a numit după o pauză de câteva luni “extrema dreaptă”, acuzându-l că a votat moțiunea alături de “extrema stângă”, aluzie la Franța Nesupusă (LFI), principalul partid al Noului Front Popular (NFP, alianța stângii), din care mai fac parte Partidul Socialist (PS), Ecologiștii (EELV), Partidul Comunist (PCF), partide pe care nu le-a pomenit, deși a regretat implicit alăturarea lor la vot.
Președintele Macron a respins și responsabilitatea cu privire la dizolvarea pe 9 iunie a Adunării Naționale, decizie aproape unanim criticată, care a dus la acest haos politic, aproape aruncând responsabilitatea asupra electoratului pentru acest parlament fără majoritate. Miercuri 331 de deputați din totalul de 575 au votat cenzura, prima după 62 de ani, care a dărâmat cel mai efemer guvern din istoria celei de-a Cincea Republici, înființată de Charles de Gaulle în 1958. El a reamintit că nu are dreptul constituțional de a dizolva Adunarea Națională până în vara viitoare.
În continuare, președintele Macron a respins orice cerere de demisie (venită de la cele două extreme) și a promis să-și ducă mandatul până la capăt în 2027,
» Citește continuarea pe pagina autorului