Măsura plafonării preţului pentru lemnul de foc ar putea conduce la efecte nedorite, opuse celor scontate, susţine Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn.
Potrivit sursei citate, plafonarea ar putea duce la dispariţia comerţului cu lemn de foc paletizat din oferta marilor retaileri, blocaje majore, rezilieri de contracte în segmentul de exploatare, cu efect în crearea unui deficit de resursă de lemn în piaţă.
,,Operatorii economici care au cumpărat lemnul pe picior cu 400 lei/mc nu îl vor putea vinde tot cu 400 lei/mc după cheltuieli de exploatare, transport, depozitare, paletizare“, conform unei analize realizată de Prolemn cu privire la impactul măsurii de plafonare a preţurilor pentru lemnul de foc, informează Agerpres.
Alte efecte ale plafonării
Totodată, printre efectele provocate de plafonarea preţului la lemnul de foc se mai află şi creşterea deficitului de aprovizionare în zonele de câmpie.
,,Este normal să existe un ecart de 250 lei/mc între preţurile lemnului de foc la drum auto forestier şi cel dintr-un depozit de câmpie, ecart dat de costurile de transport şi distribuţie“, susţin reprezentanţii organizaţiei.
Instituţiile publice, printre care şcoli şi primării din mediul rural, care încheie contracte de aprovizionare pe SEAP, vor rămâne fără furnizori, subliniază sursa citată.
,,Diferenţele mari de pe piaţa internă şi pieţele europene pentru lemn de foc şi peleţi vor conduce la creşterea exporturilor, amplificând deficitul de pe piaţa internă. Operatorii economici pot opta pentru soluţii de avarie, optând pentru a trece pe facturile de lemn de foc separat marfa şi serviciile adiţionale (de tăiere, despicare, paletizare), servicii cu TVA de 19% faţă de 5% la lemnul de foc, ceea ce ar putea creşte preţul final plătit de populaţie“, atrage atenţia Asociaţia.
Conform analizei, deficitul de lemn de foc conduce la direcţionarea resursei de lemn care ar putea fi folosită de industrie către lemn de foc, cu pierderi uriaşe pentru economia naţională şi bugetul statului. Astfel, costurile sunt plătite în final tot de populaţie, prin preţurile produselor din lemn, acestea regăsindu-se cu marje de creştere cu 40% în topul creşterilor de preţuri ale producţiei industriale.
Ce soluţii propune Asociaţia
În viziunea AIL – Prolemn, soluţia nu este plafonarea preţurilor lemnului de foc, ci asigurarea necesarului de resursă de lemn care să echilibreze cererea şi oferta.
Aceasta este perfect fezabilă şi sustenabilă pe termen lung în condiţiile în care România recoltează comercial 33% din creşterea pădurii, faţă de o medie europeană de 67%, aşa cum arată recentul studiu PricewaterhouseCoopers.
Explozia preţurilor energiei şi gazului a condus la o cerere crescută pentru resurse alternative, prima opţiune dovedindu-se a fi lemnul de foc şi peleţii. În toate ţările europene, în contextul crizei energetice, a fost semnalată o cerere crescută de lemn de foc, alternativa energetică cea mai ieftină, care oferă în acelaşi timp securitate energetică în contextul temerilor privind blocajele în alimentarea cu gaz.
Potrivit organizaţiei, în România, aproximativ jumătate din gospodării se încălzesc cu lemne, totalizând 3,5 milioane gospodării, cu un consum mare de resursă estimat la 14 milioane de tone în Strategia Energetică Naţională.
Din acest consum, 6,5 milioane mc provin ca lemn brut din masa lemnoasă recoltată din păduri, aproximativ 2,2 milioane mc din deşeuri din prelucrarea lemnului, iar diferenţa este autoconsum din proprietăţi private şi vegetaţie din afara fondului forestier.
Totodată, consumul de peleţi pe piaţa internă este estimat la 200.000 tone anual, faţă de o producţie de 600.000 tone anual, diferenţa de producţie neacoperită de cererea pe piaţa internă fiind exportată, determinând particularităţi pe acest segment de piaţă.
,,Se estimează în 2022 o cerere crescută de lemn de foc de minim 10-20% faţă de anii anteriori pe piaţa internă, chiar şi gospodării care dispun de încălzirea pe gaze sau pompe de căldură optând pentru o încălzire de siguranţă şi mai economică pe lemn de foc. România recoltează comercial doar 33% din creşterea pădurii faţă de o medie europeană de 67%, situându-se cu un indice de recoltă comercială de sub 3 mc/an/ha, în coada ţărilor europene“, menţionează sursa citată.
Cu cât au crescut preţurile
Conform datelor Prolemn, creşterea preţurilor la lemnul de foc în România, pe piaţa liberă, a fost în 2022 de aproximativ 40%, o creştere moderată faţă de dublarea preţurilor în cvasitotalitatea ţărilor europene.
În România, există o pondere mare de repartizare de lemn de foc la preţuri controlate administrativ. În această situaţie se regăsesc volumele de lemn de foc furnizate de RNP – Romsilva, unităţi administrativ teritoriale proprietare de pădure (1,2 milioane hectare) şi forme asociative de proprietate (800.000 ha pădure), cu preţuri ale lemnului de foc pentru comunităţile locale de 250-350 lei, mult mai mici decât cele de pe piaţa liberă.
continuare pe adevarul.ro