NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Cultură

Paradoxurile patrimoniului românesc! Două conace, două poveşti: unul hotel de lux, altul spital în paragină

Vă aducem înaintea ochilor două poveşti despre două clădiri cu valoare istorică: cea a Conacului Cantacuzino-Deleanu din satul Deleni şi cea a Conacului Polizu Micşuneşti din Maxut. Cele două se află în apropiere unul de altul şi chiar mai mult decât atât cei care le-au contruit fac parte din aceeaşi familie. Totuşi realităţile reduc similitudinile aici.

 Unul deşi, recunoscut ca valoare istorică, arată jalnic şi se degradează continuu funcţionând ca spital TBC, celălalt deşi are 130 de ani de istorie nu a intrat în atenţia nimănui dintre cei care au un cuvânt de spus în privinţa patrimoniului, însă câţiva oameni cu iniţiativă, care s-au ataşat de el, l-au făcut nu doar să-şi recapete gloria de odinioară, ci să devină o afacere cu totul şi cu totul specială. Altfel spus ne arată cam ce putem facem cu patrimoniu cultural, dincolo singurele idei pe care le au cei ce coordonează programe de cultură şi patrimoniu: muzee sau cel mult centre culturale.

Conacul Cantacuzino-Deleanu – o ruină cu statut de spital

  

Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni este un conac construit în anul 1730 de hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu în satul Deleni din comuna omonimă (județul Iași). El este înconjurat de un zid de incintă din piatră.
Ansamblul Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, fiind considerat monument de importanţă naţională, categoria A.

La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663, care era cumnat al domnitorului Vasile Lupu ), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu.

Nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?) a construit în jurul anului 1730 un castel la moșia sa din Deleni, unde îl va găzdui pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica (1726-1733), cu prilejul primei logodne a fiului său cel mare, beizadea Scarlat Ghica, în 1730, cu Safta, fiica minoră a lui Iordache Cantacuzino-Deleanu.

da click AICI pentru a citi articolul complet pe adevarul.ro

 Citește și: {loadposition articlescategoryload}

Advertisements

Related posts

Festivalul de teatru „Rampa Teatrală”. Se fac înscrieri

Oana Cordoneanu

Palatul de nebunii amoroase a lui Cuza: Ruginoasa, locul marilor iubiri al domnitorul Micii Uniri

Redacția

Casa de Cultură a sărbătorit românește de Dragobete (VIDEO)

Teona Gherasim

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site