O ieșeancă a ajuns să fie jefuită fără să știe. Timp de doi ani, cardul său social pentru alimente a fost folosit regulat de o persoană care îl găsise întâmplător. Până la urmă, femeia și-a recuperat cardul și banii cheltuiți de pe el. Pentru cel care îl găsise, finalul a fost mai puțin fericit.
În 2022, Raluca V. a primit prin poștă cardul social pentru energie, fără a-l primi și pe cel pentru alimente. A crezut că nu se încadrează printre beneficiari și nu și-a mai bătut capul cu problema. După doi ani însă, a aflat că persoanele care beneficiază de cardul social pentru energie au dreptul și la cel pentru alimente, așa că pe 2 septembrie 2024 a mers la sediul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială, pentru a se interesa de problemă. Acolo i s-a spus că cardul său pentru alimente este activ și a fost folosit. A înțeles că altcineva se folosea de banii ei și a făcut plângere pentru furt.
Ancheta poliției a constat practic în vizionarea a sute de ore de înregistrări video ale magazinelor în care cardul fusese folosit. Cardul era alimentat la fiecare două luni cu câte 250 de lei, iar cel care îl deținea îl folosea cu regularitate, mai ales în zona Alexandru cel Bun. Pe parcursul a doi ani, cardul fusese folosit la 87 de tranzacții, însumând 3.500 de lei. Dintre numeroasele înregistrări, doar o parte au fost utile. În altele, persoana care făcea plata nu era vizibilă sau calitatea înregistrării era prea slabă. Până la urmă totuși, a putut fi identificat Adrian Capraru, iar în decembrie 2024, acesta a fost luat la întrebări.
Capraru a povestit că în august 2022 se afla pe esplanada Voievozilor din Alexandru cel Bun, când a găsit pe o bancă mai multe plicuri de diferite culori. Le-a verificat și a găsit printre ele unul cu antetul guvernului. L-a pipăit și a simțit că în interior se află un card bancar. A deschis plicul și a găsit cardul social pentru alimente emis pe numele Ralucăi V., alături de instrucțiunile de activare. Și-a descărcat pe telefon aplicația corespunzătoare, s-a înregistrat și a constatat că avea un sold de zero lei. Ulterior însă, a primit o notificare prin care era informat că primise bani. A continuat să se folosească de cardul găsit până a fost depistat. Anchetatorii au verificat și modul în care plicul ajunsese pe bancă, dar lucrurile au rămas nelămurite. Din lista factorului rezulta că plicul fusese predat beneficiarei pe 27 iulie 2022, deși Raluca V. afirma că nu semnase lista și nici nu primise cardul.
Capraru a fost trimis în judecată în fața Tribunalului, dar nu pentru furt, ci pentru acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. Furtul simplu se pedepsește cu închisoarea pe un termen cuprins între 6 luni și 3 ani sau cu o simplă amendă. Pentru accesul ilegal la un sistem informatic, Codul Penal prevede o pedeapsă cuprinsă între 3 luni și 3 ani de închisoare, iar efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos se pedepsește cu 2-7 ani de detenție. Capraru și-a recunoscut imediat vina și a despăgubit-o pe Raluca V. Ca urmare, aceasta a anunțat în ianuarie 2025 că nu mai are nicio pretenție de la inculpat. Faptul a fost luat în calcul de judecători, dar nu l-a ajutat prea mult pe inculpat.
Acesta mai fusese condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare, cu suspendare, pentru conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului și conducere având permisul suspendat. Termenul de supraveghere expirase în 2024, după ce găsise cardul, dar înainte ca Raluca V. să fi făcut plângere, deci înainte de constarea săvârșirii unei noi infracțiuni. Nu se punea deci problema ca la noua pedeapsă să se adauge și cea veche. În schimb, termenul de reabilitare judecătorească s-ar fi împlinit abia în ianuarie 2026, deci Capraru a fost considerat recidivist postexecutoriu. În această situație, limitele pedepsei cresc cu o treime, în condițiile în care executarea pedepselor mai lungi de trei ani de închisoare nu poate fi suspendată. Capraru a fos…
Citește continuarea pe site-ul Ziarul de Iași