Pe 7 decembrie 2025, România organizează un amplu scrutin de alegeri locale parțiale, după o serie de demisii, decese, condamnări, incompatibilități și situații administrative care au lăsat vacante funcțiile de primar sau de președinte al Consiliului Județean în mai multe zone ale țării. În total, alegerile vor avea loc în 13 localități, plus județul Buzău, cu aproape 2,2 milioane de alegători așteptați la urne.
Scrutinul din 7 decembrie vizează atât comune mici, precum Remetea (Bihor) sau Marga (Caraș-Severin), cât și județe întregi, cum este Buzău, precum și municipii mari, precum Bucureștiul, unde vor fi amenajate secții de votare conform circumscripțiilor electorale stabilite de Birourile Electorale.
Lista cu toate localităţile unde au loc alegeri locale parţiale în 7 decembrie 2025
Iată lista completă cu localitatăţile în care se vor organiza alegeri:
- Remetea, jud. Bihor
- Mihai Eminescu, jud. Botoșani
- Marga, jud. Caraș-Severin
- Dobromir, jud. Constanța
- Lumina, jud. Constanța
- Găești, jud. Dâmbovița
- Sopot, jud. Dolj
- Valea Ciorii, jud. Ialomița
- Vânători, jud. Iași
- Poienile de sub Munte, jud. Maramureș
- Șieu, jud. Maramureș
- Cârța, jud. Sibiu
- Municipiul Bucureşti
Pe lângă localităţile de mai sus, la urne sunt chemaţi şi locuitorii judeţului Buzău, care trebuie să aleagă un nou preşedinte al Consiliului Judeţean.
De ce este nevoie de alegeri locale parţiale în 2025
Locuitorii Capitalei sunt chemaţi să îşi aleagă un nou primar după ce Nicuşor Dan a câştigat alegerile prezidenţiale şi s-a mutat la Cotroceni.
Comuna Remetea (Bihor) a rămas fără primar după ce PSD-istul Adrian Ștefănică a fost condamnat la 2 ani și 4 luni de închisoare pentru braconaj. Acesta a participat la o partidă ilegală de vânătoare în care un pădurar a fost ucis accidental.
Alegerile pentru funcția de primar al comunei Mihai Eminescu (Botoşani)sunt organizate ca urmare a demisiei fostului primar, Verginel Gireadă, care a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru luare de mită.
Locuitorii din comuna Marga (Caraș-Severin) sunt chemați la urne pentru a-și alege primarul, după ce fostul edil PSD, Nicolae Beg, a demisionat din această funcție pentru a candida, în primăvară, din partea AUR la Primăria Oțelu Roșu. Acum s-a întors în PSD şi candidează din nou.
În comunele Dobromir și Lumina (Constanța), primarii au decedat. Primarul din Dobromir a murit în urma unui infarct, iar cel din Lumina a decedat din cauza unei boli incurabile care s-ar fi declanșat după ce acesta s-ar fi deplasat în Turcia pentru o intervenție de micșorare a stomacului.
Gheorghe Grigore, fostul primar din Găeşti (Dâmboviţa), și-a pierdut mandatul ca urmare a unei situații de incompatibilitate, dar a rămas agățat de primărie printr-o funcție de city manager.
Comuna Sopot (Dolj) a avut doi primari aleşi. Unul în 2024, care a demisionat ca să se facă director, altul în 2025, dar invalidat de instanţă pentru că a candidat din partea unui partid politic fiind în acelaşi timp secretar al primăriei, iar asta contravine contravine Codului Administrativ.
Pe 1 august, Mihaela Roșu, cea care a ocupat funcţie de primar în Valea Ciorii (Ialomița), s-a stins din viaţă în urma unui atac vascular cerebral.
Locuitorii din Vânători (Iași) au rămas fără primar în septembrie după ce Constantin Lupul, cel care a condus comuna timp de 17 ani, a decedatcel mai probabil în urma unui atac de cord.
Foştii primari din Şieu şi Poienile de sub Munte (Maramureş) au renunţat la funcţie după un an de la alegerile locale din 2024. Ionuț Ardelean şi Alexa Chifa au invocat motive personale.
Daniel Cândulețiu, fostul primar din Cârța (Sibiu), a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate pentru că derula activități comerciale care îi aduceau un venit de 6.000 de euro lunar în timp ce era și primar.
Lucian Romaşcanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, funcţie pentru care candidează acum Marcel Ciolacu, a demisionat din toate funcţiile din administraţie şi politică şi s-a retras din viaţa publică, înainte de numirea ca membru al Curţii Europene de Conturi din partea României.
Cât costă organizarea scrutinului din 7 decembrie
Guvernul a aprobat un buget de 67,6 milioane lei pentru organizarea alegerilor locale parțiale care vor avea loc pe 7 decembrie 2025. Cea mai mare parte a fondurilor, aproximativ 45 milioane lei, va fi gestionată de Ministerul Afacerilor Interne, iar Autoritatea Electorală Permanentă va primi circa 16,9 milioane lei pentru logistică și proceduri electorale.
Aproape 2,2 milioane de români sunt asteptaţi la vot
La alegerile locale parțiale din 7 decembrie 2025, 2.197.308 alegători sunt așteptați să își exercite dreptul de vot în mai multe județe și unități administrativ-teritoriale din țară.
Printre circumscripțiile cu cei mai mulți alegători se numără:
- Buzău – 362.687
- București – 1.782.163
- Lumina, Constanța – 10.526
- Găești, Dâmbovița – 11.880
sursa observator
