NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Cultură

Imagini de colecție cu nunți tradiționale celebre la Iași! La Muzeul Etnografic al Moldovei se află o galerie impresionantă

Nunți tradiționale celebre la Iași, în imagini exclusive de colecție! Evenimentele au o valoare sentimentală aparte, dar și semnificații și simboluri speciale. Față de modul în care, în perioada actuală, sunt organizate cele mai multe nunți, cele tradiționale sunt unice. Inclusiv obiectele tradiționale de la o nuntă țărănească, respectiv secvențele fotografice aflate în Fonoteca Muzeului Etnografic al Moldovei, de la Palatul Culturii, din Iași, au o importanță unică și exemplară

Povești și rememorări de „aur” cu nunți tradiționale celebre de la Iași! Trist este că, în lumea contemporană, nunta a devenit pentru mulți doar o banală afacere, organizată fără a se mai respecta tradiția și clipele simbolice fundamentale.
Pentru a exemplifica toate acestea, reporterii cotidianului BZI au apelat la Victor Munteanu, muzeograf și coordonatorul Muzeului de Etnografie al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași.

Despre nunți tradiționale celebre din Iași și ritualurile de organizare și defășurare vine cu descrieri interesante Victor Munteanu, muzeograf și coordonatorul Muzeului de Etnografie al Moldovei.

„Reprezentarea nunții ca unul dintre riturile de trecere în expozițiile Muzeului Etnografic al Moldovei se concentrează pe costumele de miri, vornicel și nași, dar și pe recuzita care însoțește principalii actanți ai ceremonialului despre care facem vorbire: cununii, năframe de schimb etc. Muzeografic, nunta este prezentată prin perechea de miri îmbrăcați în costume din zona Iași, din pânză de lână țigaie, însoțiți de nunii mari și de vornicul de masă, un adevărat maestru de ceremonii”, detaliază muzeograful Victor Munteanu.

La nunți tradiționale, prima etapă era logodna, secvență fundamentală în tot acest ritual.

„Nunta era precedată de logodnă, care se făcea cu două săptămâni mai înainte, în prezența neamurilor celor mai de cinste și a preotului, ce putea fi substituit de un bătrân respectat în comunitate. La logodnă, mirele aducea inelele, primind în schimb năframa cusută de mireasă, motiv pentru care este și denumită năframă de schimb. Năframa de schimb purta și numele de încredințare sau zălog între miri. De ea se țineau mirii când mergeau la cununie, binecunoscut fiind faptul că, în lumea satului, cei necununați nu se țineau de mână în văzul lumii!”, arată Victor Munteanu, coordonatorul Muzeului de Etnografie al Moldovei.

După cununie, năframa de schimb se păstra sub icoană, pe peretele din casa bună, iar, când unul dintre soți murea, era tăiată în două, fiecare soț fiind înmormântat cu câte o jumătate, pentru a se putea recunoaște pe cealaltă lume

Mai departe, specialistul Victor Munteanu arată că, după cununie, năframa se păstra sub o icoană. Dacă unul dintre soți murea, acesta era îngropat cu o jumătate din năframă, pentru a se putea „regăsi” cu partenerul pe „cealaltă lume”.

„După cununie, năframa se păstra sub icoană, pe peretele din casa bună. Când unul dintre soți deceda, era tăiată în două, fiecare soț fiind înmormântat cu câte o jumătate, pentru a se putea recunoaște pe cealaltă lume. Ca și celelalte textile din spațiul rural tradițional, năframa se realiza manual, din pânză țesută în casă, pe care mireasa cosea numele ei și al viitorului mire, chiar și numele nașilor. La chenarul decorativ de pe marginea năframei avea foarte mare grijă să fie fără întreruperi, ca și drumul lor în viață să fie tot fără întreruperi, continuu. Iertăciunea este ritualul prin care mirii cer părinților iertare și binecuvântare pentru căsătorie, fiind îndemnați la aceasta de către vornic, care spune o orație”, povestește Victor Munteanu.

În acest context, specialiștii arată că nunțile tradiționale erau organizate în perioade distincte ale anului, totul având o simbolistică și o încărcătură emoțională profundă. Pentru nuntă erau 3 perioade: iarna, când făceau nunta lăutarii și cei care nu voiau să rupă timpul trebii, vara și toamna, sezonul cel mai bogat în nunți.

Continuarea pe bzi.ro

Advertisements

Related posts

Mihail Sadoveanu – „Ceahlăul prozei româneşti”, 52 de ani de la trecerea la cele veșnice (VIDEO)

Redacția

„Priveşte, ascultă, învaţă“ la Palatul Ruginoasa

Redacția

„Un spectacol despre cum se decontează fericirea” amânat cu o zi

Teona Gherasim
Încarcă...