În Suedia se reia miercuri numărătoarea voturilor din alegerile generale de duminică întreruptă luni, cu un soarta majorității încă incertă. După numărarea a circa 95% din voturi alianța partidelor de dreapta – Moderații (M, conservator), Democrații Suedezi (SD, dreapta populistă), Creștin Democrații (KD) și Liberalii (L) – ar deține 175 de mandate în Riksdag, parlamentul unicameral al țării, față de 174 pentru Social Democrați (S), Stânga (V, comuniștii), Centru (C) și Verzii (MP).
Rezultatul cel mai spectaculos l-a obținut SD, condus de Jimmie Akesson, cu 20,6% și 72 de mandate, locul 2 după S condus de prim ministra Magdalena Andersson. Am stat de vorbă cu scriitoarea și jurnalista de origine română, Ana Maria Narti, deputată în Riksdag între 1999 și 2006 din partea L.
Cum explicați succesul tot mai mare, în ultimii 20 de ani al Democraților Suedezi (SD)?
Succesul partidului SD are fără îndoială multe explicații. Cea pe care eu sunt înclinată să o prezint în primul rând este brutală: rasismul și șovinismul au existat tot timpul în Suedia, dar după cel de-al doilea război mondial, în mod ascuns. O primă explozie a adus la suprafață tendința la începutul anilor ‘90, când imigranți erau împușcați pe stradă și un partid șovin,
» Citește continuarea pe pagina autorului