Astăzi este lăsata secului pentru postul Crăciunului care urmează să înceapă de mâine, 14 noiembrie. Importanţa acestui post este dată în primul rând de faptul că se află la un hotar, fiind primul post din anul bisericesc care a început la data de 1 septembrie şi ultimul din anul civil care urmează să se încheie la o săptămână după naşterea Domnului.
Semnificaţia sa religioasă se leagă de cele 40 de zile pe care le-a petrecut Moise pe Muntele Sinai în aşteptarea cuvintelor lui Dumnezeu, pe care avea mai apoi să le primească sub forma Tabletelor Legii. Dogma şi datina creştină spun că în Postul Crăciunului nu se mănâncă miercuri şi vineri cu untdelemn şi nici nu se bea vin. În aceste două zile se posteşte până la ora 3-4 după-amiază, timp în care se mănâncă hrană uscată sau legume fierte. Dacă se suprapun zilele de miercuri sau vineri cu o altă sărbătoare importantă, cum ar fi privegherea unui sfânt, atunci se dă dezlegare la untdelemn, vin şi peşte. Dezlegare la peşte mai este şi în sâmbetele şi duminicile din post ce sunt cuprinse între 21 noiembrie, care este Intrarea Maicii Domnului în Biserică, şi 20 decembrie, când este pomenirea Sfântului Igantie Teoforul. În această perioadă, după 21 noiembrie, la biserică se vor introduce în timpul slujbei Utreniei Catavisiile Naşterii Domnului, care se vor cânta până în ultima zi a anului. În anii în care ajunul Crăciunului cade în timpul săptămânii, cum se va întâmpla şi anul acesta, atunci se va oficia în ziua respectivă Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar în ziua praznicului, Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul cădea într-o sâmbătă sau duminică, slujbele erau inversate.
Tradiţii şi obiceiuri
Potrivit tradiţiei, în popor, masa sărbătorească este aşezată la răsărit, lângă o icoană, iar această orânduială aminteşte de aspectul său sacru. Din vremuri îndepărtate, la această, masa festivă este acoperită cu o faţă de masă albă, iar în mijlocul acesteia se aşează o pâine şi sare. Mesenii gustă întâi o bucată de pâine înmuiată în sare, obicei tradiţional care aminteşte de ospitalitea populară.
Totodată, o datină din străbuni este respectată în fiecare familie şi aceasta ajută la prezicerea vremii: dacă pieptul găinii pregătite pentru masa de Lăsatul Secului este gras, atunci va urma o iarnă grea; în cazul în care găina are pieptul fără grăsime, iarna va fi uşoară şi vara va avea roade bogate.
În multe zone ale ţării, fetele necăsătorite participă la ritualul „Bătutul pernelor”. Respectarea acestui ritual aduce mai repede ursitul în viaţa tinerei.
Resturile de la masa festivă nu se aruncă la gunoi
sursa Ziarul de Iasi
Citește și: {loadposition articlescategoryload}
