Datele economice recente relevă o deteriorare accentuată a echilibrului fiscal, evidențiată de un deficit bugetar semnificativ, care la finalul anului 2024 a atins 8,65% din PIB, în creștere semnificativă față de nivelul de 5,61% înregistrat în 2023.
Această expansiune a deficitului a fost generată de o creștere disproporționată a cheltuielilor rigide ale statului, incluzând salariile din sectorul public, pensiile și dobânzile aferente datoriei publice, care au ajuns să reprezinte aproximativ 88% din veniturile bugetare. O recunoaste chiar Guvernul intr-o nota de fundamentare privind reorganizarea Ministerului Energiei.
Această situație impune măsuri urgente de reducere a cheltuielilor administrative și de restructurare a aparatului de stat, în vederea eficientizării activității instituțiilor publice și a menținerii sustenabilității financiare a țării.
https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/ads?client=ca-pub-1671311417067009&output=html&h=280&adk=303710525&adf=3874304119&pi=t.aa~a.1381849204~i.7~rp.4&w=891&abgtt=6&fwrn=4&fwrnh=100&lmt=1746686278&num_ads=1&rafmt=1&armr=3&sem=mc&pwprc=6818092267&ad_type=text_image&format=891×280&url=https%3A%2F%2Ftelem.ro%2Fdatoria-publica-a-romaniei-este-mai-mare-decat-a-ucrainei-tara-aflata-in-razboi%2F&fwr=0&pra=3&rh=200&rw=891&rpe=1&resp_fmts=3&wgl=1&fa=27&uach=WyJXaW5kb3dzIiwiMC4xLjAiLCJ4ODYiLCIiLCIxMDkuMC41NDE0LjEyMCIsbnVsbCwwLG51bGwsIjY0IixbWyJOb3RfQSBCcmFuZCIsIjk5LjAuMC4wIl0sWyJHb29nbGUgQ2hyb21lIiwiMTA5LjAuNTQxNC4xMjAiXSxbIkNocm9taXVtIiwiMTA5LjAuNTQxNC4xMjAiXV0sMF0.&dt=1746686074800&bpp=3&bdt=1265&idt=3&shv=r20250506&mjsv=m202505060101&ptt=9&saldr=aa&abxe=1&eo_id_str=ID%3D8fbee0a2639deb1f%3AT%3D1737357210%3ART%3D1746686059%3AS%3DAA-AfjYzSI8VlgHR_EBH1KZIufSV&prev_fmts=0x0%2C1200x280%2C389x280&nras=4&correlator=3991840670759&frm=20&pv=1&u_tz=180&u_his=11&u_h=768&u_w=1366&u_ah=724&u_aw=1366&u_cd=24&u_sd=1&dmc=4&adx=25&ady=1431&biw=1350&bih=620&scr_x=0&scr_y=233&eid=95358863%2C95358865%2C31092197%2C95333411%2C95359239%2C31092319%2C95359118&oid=2&pvsid=8005267388310089&tmod=837348593&uas=3&nvt=1&ref=https%3A%2F%2Ftelem.ro%2Fcategory%2Fstiri%2F&fc=1408&brdim=0%2C0%2C0%2C0%2C1366%2C0%2C1366%2C724%2C1366%2C620&vis=1&rsz=%7C%7Cs%7C&abl=NS&fu=128&bc=31&bz=1&pgls=CAEaBTYuOC4x~CAEQBRoGMy4yNy4y&ifi=3&uci=a!3&btvi=2&fsb=1&dtd=M
Concomitent, datoria publică a României a depășit pragul de 200 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent a ajuns la 8% din PIB, punând o presiune suplimentară asupra capacității statului de a-și finanța obligațiile pe termen lung. În acest context, România se confruntă cu costuri de împrumut printre cele
mai ridicate din Uniunea Europeană, dobânzile percepute pe piețele externe fiind semnificativ mai mari decât media europeană. Această realitate economică subliniază necesitatea stringentă de a regândi structura instituțiilor publice și de a elimina posturile și compartimentele care nu aduc o valoare adăugată reală activității guvernamentale.
Un factor determinant al dezechilibrului bugetar îl constituie creșterea semnificativă a numărului de posturi ocupate în sectorul public. În luna octombrie 2024, numărul angajaților din administrația publică a depășit 1,3 milioane, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Această expansiune a personalului bugetar nu doar că a crescut cheltuielile statului, dar a condus și la o eficiență administrativă scăzută, prin suprapunerea unor atribuții și existența unor structuri supradimensionate, care au devenit mai degrabă un factor de rigiditate instituțională decât un element de sprijin pentru activitatea guvernamentală.
sursa telem.ro
